Răzvan trăiește visul american

Statele Unite ale Americii rămân tărâmul la care cei mai mulţi dintre pământeni doar visează. Indiferent din ce colţ al lumii, oamenii îşi doresc să ajungă fie şi doar în vizită în SUA. Pentru sportivi acest vis poate fi mai uşor de realizat, iar exemple de mari fotbalişti celebri care au ales să joace în campionatul nord-american de „Soccer”, cum numesc jurnaliştii de peste ocean sportul rege, sunt cu nemiluita, pornind de la marele Pele în 1975 şi terminând în 2015 cu legendarul căpitan al lui Liverpool, Steven Gerard. Printre aceştia se numără şi Răzvan Cociş, fotbalist crescut de Universitatea Cluj, şi fost internaţional al României. La 32 de ani, cel poreclit în copilărie „bolo” (de la bolovan n.a.) îşi trăieşte visul american.

La început turist, azi profesionist

Răzvan Cociș a fost mereu un fotbalist atipic pentru România. Campion al țării la juniori cu ”U” Cluj în 2002, mijlocașul a făcut repede pasul spre fotbalul de performanță. În 2004 a fost transferat la pachet cu George Florescu la Șeriff Tiraspol, pentru suma de 500.000 de dolari. Spre deosebire de alţi mari fotbalişti ai României, Răzvan nu s-a consacrat în vreun campionat din vestul Europei, ci în spaţiul ex-sovietic (Republica Moldova, Rusia şi Ucraina). A fost aproape de un transfer în Anglia, la Porsmouth, dar a ales FC Rostov (în Rusia, în 2011). A urmat o scurtă experiență în Ucraina la Hoverla Ujgorod, după care, în 2014, a decis să-și împlinească visul de a juca în campionatul nord-american, la Chicago Fire. ”Nu a fost deloc un moft, așa cum am citit la un moment dat în presa din România, și nici nu am ales Chicago pentru că aș fi fost <terminat>. Chiar mi-am dorit să joc în SUA. Fusesem de câteva ori în vacanță în state și chiar într-un turneu cu echipa națională a României. De atunci mi-a plăcut și mi-a surâs ideea de a juca aici. Când mi s-a propus să joc pentru Chicago Fire am fost foarte fericit. Am simțit că această mutare îmi va face bine, pentru că mie îmi plac oraşele mari, iar Chicago este absolut fermecător”, rememorează fotbalistul. Deşi evoluează de numai un an de zile la Chicago Fire, Răzvan este deja căpitanul echipei şi omul în jurul căruia antrenorul Frank Walter Yallop „croieşte” primul 11 al „pompierilor”. În Europa nu a avut oportunitatea să se dueleze etapă de etapă cu fotbalişti de legendă precum Pirlo, Lampard sau Gerard, însă îi are ca adversari în Major League Soccer, eşalonul de elită al Statelor Unite. Andrea Pirlo s-a transferat în această vară de la Juventus Torino la New York City FC, iar Frank Lampard sau David Villa sunt deja idoli la aceaşi grupare ( New York City FC), din Conferinţa de Est, în care evoluează şi echipa clujeanului, Chicago Fire. Tot în această vară, dar la LA Galaxy s-a transferat şi legendarul căpitan al lui FC Liverpool, Steven Gerard.

„A fost şansa vieţii mele să-i întâlnesc pe Alexa Uifăleanu şi Mircea Cojocaru. Îmi amintesc şi acum că după un singur antrenament, cei de la CUG mi-au spus să revin şi a doua zi la pregătiri. De atunci am ştiut că voi putea să fac ceva în fotbal”.

 

Cociș: ”Cred că tata e mândru de mine”

Lui Răzvan Cociş i-a plăcut încă de mic copil să bată mingea, deşi mărturiseşte că jucăriile lui preferate era cowboy-ii, indienii şi maşinuţele. La fotbal a ajuns pentru prima dată la vârsta de şapte ani, de mână cu tatăl lui. Din cauza vârstei fragede nu a fost primit nici măcar în grupele de ”piticii” ale Universităţii Cluj. „Trebuia să am minimum 12 ani”, explică Răzvan. Nu a renunţat însă, la ideea de „a se face” fotbalist. A continuat să bată mingea cu prietenii în curtea școlii, iar când a mai crescut a fost legitimat la clubul lui de suflet, nu înainte de a mai face o încercare, la vârsta de nouă ani, la Victoria CUG Cluj. „A fost şansa vieţii mele să-i întâlnesc pe Alexa Uifăleanu şi Mircea Cojocaru. Îmi amintesc şi acum că după un singur antrenament, cei de la CUG mi-au spus să revin şi a doua zi la pregătiri. De atunci am ştiut că voi putea să fac ceva în fotbal. De altfel, sub îndrumarea antrenorului Cojocaru am cucerit și titlul de campion cu juniorii republicani, la <U> Cluj, în 2002”, povesteşte Cociş. Fotbalistul îşi aminteşte şi de prima lui poreclă. ”Când eram mic, prietenii îmi spuneau bolo, de la bolovan, dar nu pentru că nu știam cu mingea, ci pentru că atunci când cădeam, mă ridicam imediat, nu mă apucam să plâng”, zâmbește Răzvan. A urmat momentul cel mai trist din viața lui. La 14 ani și-a pierdut tatăl, dar acest lucru nu l-a dărâmat. ”Moartea tatălui meu m-a afectat foarte mult, dar nu m-a rănit, ci m-a ambiționat. Și acum când mă rog, în fiecare seară, mă gândesc la el. Cred că e mândru de mine. Dacă aș putea, i-aș mulțumi pentru tot ce a făcut pentru mine”, povestește fotbalistul clujean. La terminarea junioratului, Răzvan Cociș era deja în atenția principalelor cluburi de fotbal din România, Steaua și Dinamo, dar și a francezilor de la Rennes. În cele din urmă, din cauza problemelor financiare cu care se confrunta familia lui, a ales să joace la Șheriff Tiraspol, împreună cu prietenul său George Florescu, fiind ulterior subiectul celui mai mare scandal din fotbalul clujean. Este deja de notorietate că trecerea lui Cociș și Florescu la gruparea moldoveană a fost înregistrat în actele clubului clujean sub forma unei sponsorizări din partea unei firmei moldovene, care avea ca obiect principal de activitate comercializarea de fructe şi legume. „Cel mai mare regret al meu, atunci când am ales să joc în Moldova, a fost faptul că nu am apucat să joc măcar un meci în Divizia A pentru Universitatea Cluj”, spune fotbalistul. Începutul lui Cociş ca jucător în Transnistria a fost unul mai mult decât dificil. După doar patru meciuri în care nu s-a ridicat la nivelul aşteptărilor, Răzvan era deja pus pe lista de transferuri de oficialii de la Şheriff. Ambiţios, mijlocaşul clujean nu a cedat, iar ceea ce a urmat a depăşit orice imaginație a patronului miliardar din Tiraspol. În sezonul 2006/2007 Răzvan a marcat 12 goluri în 21 de meciuri şi a ajuns din cel mai slab, cel mai valoros şi cel mai ofertat fotbalist din campionatul Republicii Moldova. ŢSKA Moscova, Rennes, echipă antrenată la acea vreme de Ladislau Boloni, Steaua Bucureşti, Dinamo Kiev şi Poli Timişoara s-au grăbit să facă oferte pentru fotbalistul renăscut din propria-i cenuşă. În aceaşi perioadă, presa vremii a scris despre interesul lui Arsene Wenger, managerul lui Arsenal Londra, pentru internaţionalul român. Ziarele britanice susţineau că Arsenal era dispusă să plătească patru milioane de euro, în schimbul lui Răzvan. În cele din urmă Lokomotiv Moscova a tras ”lozul câştigător”, în schimbul a 2, 6 milioane de euro.

 [stextbox id=”alert” caption=”E american cu acte”]În urmă cu două săptămâni fotbalistul clujean Răzvan Cociş a primit celebrul green card, adică permisul de rezidenţă permanentă în Statele Unite, făcând astfel, un pas important spre mult râvnita cetăţenie americană. Evenimentul a avut loc la exact un an distanţă de când fotbalistul a semnat contractul cu actuala sa echipă, Chicago Fire. Cociș se alătură unui grup de fotbaliști celebri care au cerut cetățenia SUA, între aceștia numărându-se și David Backham, fostul căpitan al naționalei Angliei (acesta are dublă cetățenie, engleză și americană), sau Jurgen Klinsmann, fostul mare atacant al Germaniei, actual selecționer al echipei Statelor Unite.[/stextbox]

50 de selecții a adunat Răzvan Cociș în tricoul echipei naționale de fotbal a României, cu care a participat la turneul final al Campionatului European din 2008.