Mai rar, dar încă mai contăm în Europa

Potaissa Turda are șansa de a juca a doua finală de cupă europeană, consecutiv / Foto: Dan Bodea

La sfârșitul săptămânii viitoare, Potaissa Turda va juca în sferturile de finală ale Cupei Challenge la handbal masculin. Evoluțiile solide ale trupei pregătite de Horațiu Gal, îndreptățesc orice suporter să viseze la câteva premiere pentru handbalul clujean. Aflată pe poziția a doua în clasamentul la zi al Ligii Naționale, Potaissa îi suflă în ceafă Stelei în lupta pentru titlu. Ar fi primul din istoria handbalului clujean. În cupele europene, Potaissa are ocazia să se revanșeze în acest sezon, pentru trofeul pierdut în 2017, Cupa Challenge, după o dublă manșă cu Sporting Lisabona.

După ce au trecut fără emoții de belgienii de la HC Vise BM, turdenii vor înfrunta echipa norvegiană Fyllingen Bergen, iar într-o eventuală semifinală, Potaissa ar înfrunta învingătoarea dintre SKIF Krasnodar (Rusia) şi IBV Vestmannaeyjar (Islanda). E mult până departe, dar Potaissa a arătat că are potențial să se lupte de la egal la egal cu cluburi de tradiție în sportul pe semicerc, cluburi care au în palmares atât trofee interne, cât și cupe continentale.

Echipele clujene, doar finaliste în cupe europene de rang inferior
Până acum, trei echipe clujene au fost foarte aproape să-și vadă numele înscris pe soclul trofeelor puse în joc, dar au ajuns numai în finalele Cupei Challenge la handbal și Cupa UEFA Intertoto la fotbal. “U” Jolidon Cluj, CFR Cluj și Potaissa Turda sunt cele trei formații, niciuna dintre ele nereușind să câștige vreun trofeu continental, lucru pe care l-au reușit echipe din orașe cu potențial sportiv mai mic decât Clujul. Numai în vecini dacă ne uităm, Baia Mare se poate lăuda cu două Cupe EHF cucerite de HC Minaur, Zalăul, Deva și Odorheiul Secuiesc au, fiecare, câte o cupă Challenge.

Foto: Dan Bodea

Cel mai aproape de cucerirea unui trofeu european a fost echipa de handbal feminin, “U” Jolidon Cluj. Finalistă a Cupei Challenge 2006-2007, “U” Jolidon a câștigat la 9 goluri diferență (32-23) prima manșă cu Naisa Nis și returul din Serbia părea o simplă formalitate. Echipa antrenată, la vremea aceea, de Gheorghe Covaciu a pierdut tot la 9 goluri diferență (21-30), iar Naisa a cucerit trofeul pentru că a marcat mai multe goluri în deplasare. CFR Cluj a fost finalista ultimei ediții a Cupei UEFA Intertoto, în 2005.

După ce a trecut, pe rând, de Vektra Vilnius și Zalgiris Vilnius (Lituania), de Athletic Bilbao (Spania) și Saint Etienne Loire (Franța), echipa feroviară, cu antrenorul-jucător Dorinel Munteanu în teren, a pierdut finala cu RC Lens, după 1-1 la Cluj și 1-3 în deplasare, ratând calificarea în primul tur al Cupei UEFA. Cea de a treia “ghinionistă” este chiar Potaissa Turda care a pierdut, anul trecut, finala Cupei Challenge, după o dublă manșă cu Sporting Lisabona, trofeul fiind înmânat echipei învingătoare în Sala Sporturilor “Horia Demian” din Cluj.

Un trofeu la un an și jumătate
Deși astăzi puțină lume își amintește, nu mai puțin de 35 de trofee au cucerit grupările sportive din țara noastră în cupele europene intercluburi, la cinci sporturi de echipă cu mingea: handbal, volei, fotbal, rugby și baschet. Un șir care începe cu Cupa Campionilor Europeni câștigată în 1961 de Știința București la handbal feminin și care se încheie cu Liga Campionilor cucerită, tot la handbal feminin, de CSM București, în 2016. Cele 35 de trofee europene au intrat în patrimoniul a 15 cluburi din România (6 din București, 9 din provincie) între anii 1961-2016, ceea ce înseamnă că, în medie, o echipă românescă a câștigat un trofeu la fiecare un an și jumătate.

Dintre acesta, 14 trofee au fost câștigate în Cupa Campionilor Europeni, unul în Liga Campionilor, unul în Supercupa Europei, 5 în Cupa EHF, 3 în Cupa Cupelor, 10 în Cupa Challenge și unul în FIBA Europe Cup. În acest an, România mai are patru echipe în cursa pentru câștigarea unei cupe europene la nivel de club: CSM Alba Blaj (volei feminin), CSM București (handbal feminin), ambele în Liga Campionilor, SCM Craiova în Cupa EHF la handbal feminin și Potaissa Turda, în Cupa Challenge la handbal masculin.

România, campioana Europei, în anii ’60, la nivel de cluburi
Dintre cele 35 de trofee europene cucerite, în 15 cazuri echipele românești au triumfat în competițiile de cel mai înalt nivel, Cupa Campionilor Europeni (CCE), socotind aici și Liga Campionilor cucerită acum doi ani de CSM București la handbal feminin, primul trofeu de acest fel câștigat de o echipă din România, după trecerea la noul format a celei mai importante competiții europene intercluburi. Anii ’60 au fost cei mai strălucitori. 

A fost, între anii 1960 și 1969, “deceniul de aur” să zicem așa, în care echipe de club din România au disputat 18 finale în Cupa Campionilor Europeni, câștigând 11 dintre acestea – 1 / Știința București (handbal feminin), 4 / Rapid București (trei la volei masculin și una la handbal feminin), 1 / Grivița Roșie București (la rugby), 4 / Dinamo București (două la volei masculin, câte una la rugby și handbal masculin) și 1 / Steaua (handbal masculin). Alte trei “cupe ale campionilor” au intrat tot în vitrinele unor cluburi bucureștene – Steaua (handbal masculin, în 1977 și fotbal, în 1986) și Dinamo (volei masculin, în 1981).

Pe lângă cele 35 de cupe câștigate, echipele românești de club au mai disputat alte 31 de finale europene la volei, handbal, rugby, polo, plus o finală intercontinentală (Steaua, la fotbal). Au fost și patru finale de cupe europene în care au jucat cu trofeul pe masă numai echipe românești, cum au fost cele două în Cupa Campionilor Europeni la volei masculin, între Dinamo și Rapid (1966, 1967) și alte două, mai aproape de zilele noastre, în Cupa Challenge la handbal, Rulmentul Brașov – Tomis Constanța (2006) și UCM Reșița – Bucovina Suceava (2009).

Bucureștiul, magnet pentru CCE și Liga Campionilor
Cum am arătat mai sus, toate cele 15 Cupe ale Campionilor/Liga Campionilor au fost câștigate numai de echipe din București. Au fost ani în care s-au câștigat și câte două CCE: 1961- Știința București (handbal feminin), Rapid (volei masculin); 1964- Rapid București (handbal feminin), Grivița Roșie (rugby); 1965- Rapid (volei masculin), Dinamo București (handbal masculin); 1967- Dinamo București (volei masculin și rugby). De altfel, Dinamo este cel mai titrat club din România după numărul de trofee câștigate, cu 6 titluri, toate la masculin – 5 CCE/trei la volei (1966, 1967, 1981), câte una la handbal (1965) și rugby (1967), precum și o Cupa Cupelor, la volei (1979).

Urmează Rapid București, tot cu 6 trofee – 4 CCE/trei la volei masculin (1961, 1963, 1965), unul la handbal feminin (1964), o Cupa EHF (1993) și o Cupa Challenge (2000), ambele la handbal fete. Steaua București are în palmare 5 trofee – 3 CCE/două la handbal masculin (1968, 1977) și una la fotbal (1986), o Supercupa Europei la fotbal (1987) și o Cupa Challenge la handbal băieți (2006). Celelalte echipe bucureștene care au în vitrină Cupe ale Campionilor: Știința București – handbal feminin (1961), Grivița Roșie – rugby (1964) și CSM București – handbal feminin (2016/Liga Campionilor).

Dinamo este și singurul club din România, cu două Cupe ale Campionilor Europeni câștigate în același an, 1967, la volei masculin și rugby. Un singur club din România a mai cucerit două trofee în același an, CSM București: Liga Campionilor la handbal și Cupa Challenge la volei, ambele la feminin, stabilind astfel și două premiere pentru sportul românesc – câștigarea primului trofeu al Ligii Campionilor și câștigarea primulului trofeu european pentru voleiul feminin românesc.

Handbalul, sport național
Defalcat, pe discipline sportive, cele mai multe cupe, 22, au fost câștigate la handbal (12 la feminin, 10 la masculin). Alte 8 au fost cucerite la volei (7 la masculin, 1 la feminin), 2 la fotbal, 2 la rugby și 1 la baschet masculin. Cum se poate constata, mai mult de jumătate din trofeele câștigate de echipele românești vin din handbal, 15 din cele 22, începând cu anul 1988, compensând într-un fel insuccesele din ultimii ani la nivel de echipe naționale. Sunt speranțe ca tradiția să continue, având în vedere că și în acest an, din cele cinci echipe românești rămase în cursă în competițiile intercluburi, patru sunt din sportul cu mingea mică. 

Structurat pe întreceri, avem șase Cupe ale Campionilor Europeni/Liga Campionilor câștigate la handbal: la feminin – Știința București (1961), Rapid București (1964), CSM București (2016), respectiv, masculin – Dinamo (1965), Steaua (1968, 1977). Trei echipe din provincie au fost și ele foarte aproape câștigarea Cupei Campionilor Europeni / Liga Campionilor, toate trei la handbal feminin: Universitatea Timișoara (1973), Știința Bacău (1986), ambele au fost învinse în finală de Spartak Kiev din fosta URSS și Oltchim Râmnicu Vâlcea (2010), învinsă în ultimul act de Viborg din Danemarca. Dacă echipele din capitală erau abonate la Cupa Campionilor Europeni, echipele din provincie s-au remarcat în celelalte trei competiții păstorite de Federația Europeană de Handbal.

Astfel, Chimistul/Oltchim Rm. Vâlcea și-a adăugat în palmares două Cupe EHF (1984, 1989) și o Cupa Cupelor (2007), Știința Bacău o Cupa Cupelor (1989), iar HC Silcotub Zalău, Universitatea Remin Deva și Rulmentul Brașov, câte o Cupă Challenge. Trei echipe masculine românești de handbal din provincie apar și ele pe panoul de onoare: HC Minaur Baia Mare – două Cupe EHF (1985, 1988), UCM Reșița – trei Cupe Challenge consecutive (2007, 2008, 2009), HC Odorheiul Secuiesc – Cupa Challenge (2015). Au fost ani în care echipe din România câștigau câte două cupe europene la handbal: 1989 – Chimistul Rm. Vâlcea, Cupa EHF și Știința Bacău, Cupa Cupelor; 2006 – Rulmentul Brașov și Steaua, Cupa Challenge feminin și masculin; 2007 – Oltchim Rm. Vâlcea, Cupa Cupelor, iar UCM Reșița, Cupa Challenge.

Postaţi un comentariu