Cluj Arena, un rușinos eșec administrativ

Foto: Dan Bodea

Inevitabilul s-a produs. Al doilea cel mai mare, al doilea cel mai modern, și al doilea cel mai scump stadion din România, Cluj Arena, a devenit al nimănui. La data de 23 august magistrații Tribunalului Comercial Cluj a dispus deschiderea procedurii de faliment a societății care administrează arena. Un faliment parcă dorit și urmărit de cei care cu 5-6 ani în urmă se pozau îmbujorați de emoții, la tăierea panglicii inaugurale. Deocamdată nu există vinovați pentru această stare de fapt și greu vor fi găsiți. Un singur lucru este cert. Societatea care administra Cluj Arena a reușit ”performanța” de a acumula datorii de peste 15 milioane de lei. Uriașa construcție, ridicată pe un loc legendar pentru sportul clujean, a devenit mai cunoscută pentru alte activități, decât cele sportive.

Se caută vinovați
La doar cinci ani și jumătate de la fastuoasa inaugurare, Cluj Arena a ajuns un mastodont de beton, administrat de o societate comercială falimentară, înglodată în datorii. Istoria falimentului s-a scris practic din momentul în care s-a pus piatra de temelie a noului edificiu, dar oficializarea dezastrului s-a produs abia în momentul în care Societatea Cluj Arena SA, înființată de către Consiliul Județean Cluj pentru a administra stadionul, a fost dizolvată, iar edificiul a trecut în administrarea Primăriei Cluj-Napoca, în toamna anului trecut, în contul datoriilor uriașe acumulate de către Cluj Arena SA, prin neplata taxelor și impozitelor locale. 

Foto: Dan Bodea

Deficitul de aproximativ 3 milioane de euro trebuie recuperat, spun judecătorii, motiv pentru care aceștia au stabilit în sarcina lichidatorului judiciar provizoriu obligația de a depune la dosar în termen de 40 de zile de la deschiderea procedurii de faliment un raport asupra cauzelor și împrejurărilor ce au dus la această situație, cu menționarea persoanelor cărora le-ar putea fi imputat falimentul.

Tot în sarcina lichidatorului judiciar intră obligația de a efectua inventarierea bunurilor debitoarei, în termen de 60 de zile de la deschiderea procedurii. SC Cluj Arena SA nu mai are dreptul de a administra stadionul, cu atât mai mult cu cât instanța a dispus dizolvarea societății. Tot judecătorii Tribunalului Comercial au mai stabilit că lichidatorul trebuie să întocmească un plan pentru recuperarea datoriilor. 

Foto: Dan Bodea

Datorii greu de recuperat
Datoriile de peste 3 milioane de euro pe care Cluj Arena le-a acumulat către Primăria Cluj-Napoca, pentru neplata impozitelor pe clădirea stadionului, sunt aproape imposibil de recuperat. Încrengătura creată tocmai pentru a pierde urma provenienței acestor datorii, este greu de desfăcut, dar nu imposibil de realizat. Din cauza datoriilor amintite primăria a blocat conturile Societății Cluj Arena SA încă din luna august a anului 2015. 

Foto: Dan Bodea

Dar, întrucât activele societăţii nu ating suma de măcar 1,5 milioane de lei, paguba la bugetul local se ridică la peste 3 milioane de euro. Președintele Consiliului Județean, Alin Tișe, și primarul Emil Boc, au căzut de acord ca stadionul să treacă în administrarea municipalității, în contul amintitelor datorii. Consilierii locali nu au mușcat momeala și nici nu au validat propunerea primarului. Nici nu aveau cum deoarece stadionul (construcția) nu are nimic de a face cu structura juridică a SC Cluj Arena SA. Până la urmă stadionul a trecut în administrarea primăriei, dar datoria trebuie în continuare achitată de societatea care a administrat clădirea (stadionul).

Adevărata problemă în recuperarea datoriilor a apărut în luna septembrie a anului trecut când societății care administra stadionul i-a fost retras dreptul de administrare. Astfel, datoriile către primărie și alți creditori vor urma regimul oricăror datorii pe care le are o societate care intră în procedura Legii 85 (legea privind procedura insolvenței). Adică cei care sunt creditori se vor înscrie la masa credală, după care va urma o procedură care se va face de către societatea care se va ocupa de proceduri, adică administratorul judiciar. 

Foto: Dan Bodea

Istoria stadionului pe repede înainte
Prima atestare documentară a unui edificiu sportiv, pe actualul amplasament al Cluj Arena, datează din 1911. Atunci, aici a fost amplasată o tribună cu o capacitate de 1500 de locuri, iar ceea ce autoritățile numeau atunci stadion, avea să fie inaugurat cu un meci între o selecționată a Clujului și Galatasaray Istambul. În 1920 micuța arenă a Clujului devenea oficial casa Universității Cluj. La mai bine de 100 de ani de la ridicarea micuței tribune din lemn, în locul ei tronează o arenă ce ar fi trebuit să fie mândria orașului și a Transilvaniei. Ar fi trebuit, doar că între timp, pentru administratorii lui, stadionul a devenit un copil nedorit.

De altfel, putem spune fără să greșim că cel mai modern stadion al Transilvaniei a apărut la capătul unei relații de amantlâc dintre ambițiile politice ale administratorilor județului și dragostea suporterilor pentru echipa universitară. Dorința oamenilor de a avea o arenă cu care Clujul să se identifice, a fost speculată perfect de clasa politică, iar vechiul stadion, o ruină în centrul orașului, a intrat în 2004 într-un amplu proces de renovare. Bugetul alocat a fost în repetate rânduri depășit, licitațiile organizate au fost ulterior anulate. 

Foto: Dan Bodea

În cele din urmă Alin Tișe a demarat proiectul construirii noului stadion, în toamna anului 2008. Pe același amplasament pe care la 1911 a fost ridicată tribuna de lemn, iar după o jumătate de secol era inaugurat Stadionul Municipal, redenumit la începutul anilor 90 Ion Moina, s-a ridicat noul edificiu sportiv. În luna octombrie a anului 2011 Cluj Arena avea să fie inaugurat cu e serie de concerte şi cu meciul dintre ”U” şi Kuban Krasnodar.

Să moară și capra veciunului
În Cluj-Napoca ne ”mândrim” așadar cu un stadion cu datorii imense, cu un gazon distrus de alte evenimente decât cele sportive, un stadion pe acoperișul căruia au început să crească nu smocuri de iarbă, ci de-a dreptul pomi, o arenă care s-a transformat într-un depozit de scaune rupte. E bine de știut însă, că nici la case mai mari lucrurile nu merg mai bine. 

Foto: Dan Bodea

Concret, stadionul Arena Națională va trece din administrarea Administrației Lacuri, Parcuri și Agrement în administrarea Consiliului General al Municipiului București pentru a fi reparat și modernizat în regim de urgență în cursul acestui an, pentru a putea găzdui meciuri din cadrul Campionatului European de Fotbal 2020, eveniment la care țara noastră este co-organizator.

În prezent, Arena Națională necesita o serie de reparații atât la nivelul infiltraților și finisajelor, cât și la nivelul echipamentelor și instalațiilor care au ieșit din perioada de garanție și la care au fost identificate o serie de disfuncționalități majore și care trebuie aduse la nivelul solicitărilor UEFA.


Publicitate

Postaţi un comentariu