Cândva a fost Predatu, acum e vremea lui Lemac

Are vârsta ideală (22 de ani) şi un fizic care l-ar face invidios chiar şi pe marele Cristiano Ronaldo. Brian Lemac, atacantul care a debutat cu o „manita” (a marcat cinci goluri într-un singur meci), provine dintr-o familie în care fotbalul este aproape o religie. Mama lui a intuit talentul cu care a fost înzestrat şi i-a îndrumat paşii către fotbal, la vârsta de 13 ani. La un moment dat a semnat cu ASD Team Altamura, un club din Bari. Nu s-a adaptat şi a revenit în România, în oraşul natal, Sighetu Marmaţiei. Întâlnirea cu Marius Popescu, actualul antrenor al Universităţii Cluj, a însemnat şi relansarea lui Brian. Departe, încă, de ceea ce se aşteaptă de la el, Brian Lemac a arătat de la primul joc oficial în alb şi negru că poate fi omul de gol pe care „U” îl caută de atâţia ani.

Talent în formă brută

Debutul oficial al Universităţii Cluj în Liga a patra a consemnat şi apariţia, parcă de nicăieri, a lui Brian Lemac. Un atacant pur sânge, cu un fizic impresionant, cu o determinare brută şi o forţă care a uimit pe toată lumea. Doar antrenorul Marius Popescu zâmbea satisfăcut după fiecare reuşită a elevului lui. Cinci goluri a marcat Brian Lemac în meciul cu Unirea Tritenii de Jos. Sigur, nivelul Ligii a patra este departe de ceea ce în mod normal numim fotbalul de performanţă, dar determinarea cu care atacantul de 22 de ani apărea în careul advers şi presiunea pe care o degaja constant în orice fază ofensivă a Universităţii, îi fac pe suporteri şi oficiali să-şi reamintească de Marius Predatu, omul care a rămas în istorie după ce a marcat patru goluri într-un meci din Divizia A. Se întâmpla în 1993, într-o victorie a Universităţii Cluj (5-0), cu FC Argeş. După acel meci Predatu a fost convocat la echipa naţională, iar în folclor a rămas expresia: „Să intre Predatu, care bagă patru!”. „L-am antrenat câteva luni la CSM Sighet, pe el şi pe fratele lui <<Denis Lemac, n.r.>>. Amândoi au calităţi extraordinare, fizic, forţă, viziune. Denis s-a lăsat de fotbal, dar Brian are şansa să arate că este fotbalist”, spune despre Brian Lemac, antrenorul Marius Popescu. Calităţile lui Brian au fost remarcate de antrenorii de la Someşul Satu Mare, o veritabilă şcoală de fotbal, la un moment dat. La 14 ani Brian era legitimat la gruparea sătmăreană, iar după patru ani semna cu echipa fanion a oraşului, Olimpia. Căutătorii de talente nu au avut nevoie de prea multe meciuri pentru a-i oferi un contract la Concordia Chiajna. Golurile marcate pentru ilfoveni aveau să-l direcţioneze către Italia. Team Altamura, un club obscur din Bari a obţinut semnătura lui Brian Lemac şi italienii sperau să dea lovitura cu puştiul din Sighetu Marmaţiei. Vremea lui Brian nu venise încă, astfel că, după scurta experienţă italiană, Brian s-a întors acasă, la CSM Sighet. „Poate într-o zi am să spun mai multe despre ce s-a întâmplat în Italia, acum nu mai vreau să vorbesc despre acel episod. Să zicem doar atât, că a fost o experienţă ratată”, spune Brian. Revenit în fotbalul românesc, în Liga a III-a, Lemac a avut şansa să fie antrenat de Marius Popescu, cel care ulterior avea să-i convingă pe şefii lui „U” să-i ofere şansa relansării. „Am avut o relatie foarte bună cu <<Mister>> la Sighet. Mi-a dat încredere, era mereu cu gura pe mine cum se spune. Şi el a fost atacant şi avea aşteptări mari de la mine. După desființarea echipei mi-a părut rău ca ne-am despărțit, dar acum suntem iar împreună. Sper sa fac treabă bună la <<U>>. Este şansa mea şi nu am de gând să o las să treacă pe lângă mine”, spune cu aceeaşi determinare, cu care atacă poarta adversă Brian.

„U”, un club care nu se refuză

Aminteam ceva mai devreme de Marius Predatu şi isprava din meciul cu FC Argeş. Era o perioadă în care despre „U” se spunea că este clubul pe care nu-l poţi refuza. Brian Lemac recunoaşte cu o sinceritate debordantă că nu ştia foarte multe despre Universitatea, dar atunci când i s-a propus contractul, nu a ezitat. „Recunosc că nu ştiam foarte multe lucruri despre <<U>>, dar după ce am ajuns la Cluj am înţeles că este un club pe care nu-l poţi refuza. Apoi a venit primul meci şi am făcut cunoştinţă, dacă pot să spun aşa, cu galeria. Este incredibil ce pot să facă oamenii aceia în tribune. Când joci pentru un club ca şi <<U>>, când ai alături o galerie ca a lui <<U>>, te simţi fotbalist. Abia acum realizez unde am ajuns. Nu am mai trăit niciodată așa ceva. Suporterii sunt fantastici, nici nu-mi găsesc cuvintele să-i descriu. Ştiu că a fost doar un meci, şi pe mine m-a mirat că mi-au ieşit toate, dar promit să dau meci de meci, tot ce e mai bun din mine. Nu vreau să dezamăgesc”, continuă Brian. După cele cinci goluri marcate la debutul lui în tricoul Universităţii, aşteptările sunt mari. Lemac rămâne însă, cu picioarele pe pământ. „ Nu mi-am propus un anumit număr de goluri. Mi-am propus să fac treabă bună la <<U>> şi alături de colegi să ajutăm echipa. Ştiu că pot să pară vorbe mari, dar să ai în teren colegi pecum Abrudan, Păcurar, Goga sau Giurgiu, oameni care chiar au făcut ceva în fotbal, este o şansă pe care mulţi tineri şi-ar dori să o aibă”, mai spune Brian. Tânărul atacant ştie care sunt calităţile lui, viteza, forţa de pătrundere şi ambiţia. Pe toate îşi doreşte să le pună în slujba echipei. „Nu sunt de foarte multă vreme aici, dar mi-ar plăcea să rămân cât mai mult timp. Îmi doresc să ajut echipa să promovăm până în Liga 1. Ar fi ceva fantastic pentru mine să joc aici şi în Liga 1. Sigur că orice jucător îşi doreşte să ajungă la o echipă puternică, din Europa. Eu sper să realizez acest lucru prin evoluţiile mele la <<U>>”, îşi încheie povestea Brian Lemac.