Ziua Păcălelilor – o istorie a farselor de 1 aprilie

Ziua de 1 Aprilie este sărbătorită în Statele Unite, Marea Britanie, Spania, Italia, Portugalia, Suedia, Norvegia, Germania şi Franţa, iar unii dintre glumeţi au dat şi porecle victimelor din această zi. În Anglia, păcăliţii sunt “nătângi” (“noddy”), iar francezii ce cad victime farselor sunt numiţi “poisson d’Avril”, adică “peşte de aprilie”. Scoţienii păcăliţi de 1 Aprilie se numesc “april qowk” sau “april cuckoo” (“cuc de aprilie”)

Ziua Păcălelilor este sărbătorită în toată lumea pe 1 aprilie şi datează de câteva sute de ani, în unele părţi ale Europei. Francezii şi britanicii sunt campioni la farse, iar mass-media pune la cale de multe ori cele mai credibile păcăleli cu această ocazie.

Ziua în care ne putem aştepta la orice şi în care ar trebui să punem totul la îndoială – cam aşa ar trebui să fie „tradusă” ziua de 1 aprilie, tradiţional recunoscută ca Ziua Păcălelilor şi… păcăliţilor. În limba engleză, termenul este mai dur: April Fools Day, adică „ziua proştilor”, sau, hai să le spunem „păcălicilor”.

Sursa păcălelilor

Majoritatea surselor par să cadă de acord că originea zilei păcălelilor are legătură cu schimbarea calendarelor. În vechiul calendar, cel iulian, ziua Anului Nou era sărbătorită pe data de 1 aprilie. După schimbarea calendarului gregorian, în 1582, în timpul lui Carol al IX-lea, oamenii nu s-au obişnuit prea uşor să marcheze începutul unui nou an pe 1 ianuarie – iar cei „întârziaţi”, care sărbătoreau Anul Nou la 1 aprilie, au fost numiţi “nebuni de aprilie”. Cu timpul, felicitările trimise pentru Anul Nou la 1 aprilie au început să fie considerate farse, fiind însoţite adeseori de cadouri hazlii. Tot atunci, francezii au inventat şi simbolul peştelui, trimis prima dată sub formă de dulciuri, din zahăr sau ciocolată.

În Franţa, deci, Ziua Păcălelilor a are deja o „tradiţie” de sute de ani. În limba franceză, cel păcălit în respectiva zi este numit “poisson d’ Avril” (peşte de aprilie) şi trebuie să poarte întreaga zi o hârtie prinsă cu un ac cu gămălie, pe spate. Evident, nu orice fel de hârtie, ci una decupată în formă de peşte, sau cu un peşte desenat. Explicaţia bizarului obicei pare să fie faptul că în luna aprilie, din punct de vedere astrologic, soarele părăseşte semnul zodiacal al “Peştilor”.

Sărbătoare stabilită de un bufon?

Treptat, în timp, ziua care era iniţial marcată în Europa s-a răspândit în toată lumea, astfel că, în zilele noastre, ziua de 1 aprilie este recunoscută ca fiind Ziua Păcălelilor în majoritatea ţărilor lumii.

O altă explicaţie pentru originea Zilei Păcălelilor a fost dată de profesorul de istorie Joseph Boskin, de la universitatea din Boston. Potrivit acestuia, în timpul împăratului Constantin cel Mare, un grup de bufoni au venit la curte şi i-au spus acestuia că ar putea să conducă imperiul mai bine decât el. Împăratul, amuzat, l-a lăsat pe unul dintre ei să fie conducător pentru o zi, în locul lui, iar acesta a dat un edict prin care a stabilit ca o zi pe an să fie dedicată glumelor şi păcălelilor. Povestea este foarte credibilă şi a fost difuzată de agenţia de ştiri Associated Press, de 1 aprilie 1983. Numai că s-a dovedit a fi chiar o păcăleală…

Ziua Păcălelilor este sărbătorită şi în unele state din America Latină – Peru, Mexic şi Columbia, dar la 28 Decembrie, sub numele de “Dia de los inocentes” (ziua celor naivi). Aceeaşi sărbătoare este marcată şi în Belgia, unde însă se sărbătoreşte şi 1 aprilie. În Iran şi în unele părţi din India, Ziua Păcălelilor (“Sizdah Bedar”) are loc în cea de-a 13-a zi a Anului Nou (Noruz), anul acesta la 2 aprilie, după calendarul zoroastrian, după care se ghidează parşii.

Japonezii sărbătoresc la 1 aprilie “Ziua păpuşilor”, sau “Ziua bucuriei celor mici”, cărora le oferă în dar păpuşi.

Morcovii care fluieră
În 2002, britanicii au „servit” o altă farsă rămasă celebră, pusă la cale, de această dată, de lanţul de supermaketuri Tesco. Într-o reclamă publicată în revista Sun, Tesco anunţa că s-a reuşit dezvoltarea unui soi de morcovi care fluiera, pe baza unor modificări genetice. Reclama preciza că legumele fuseseră concepute cu găuri şi că şuierăturile se auzeau doar în timpul gătitului.

Englezii, campioni la farse

În Anglia, Ziua Păcălelilor este foarte importantă şi este marcată timp de două zile. Cel păcălit este numit “noddy” şi trebuie să poarte o coadă, ataşată la pantaloni sau fustă. În Scoţia, acestuia i se spune “April qowk” sau “April cuckoo” (cuc de aprilie), pentru că aceasta este prima pasăre care vesteşte venirea primăverii. Ziua Păcălelilor este atât de importantă în Marea Britanie, încât până şi televiziunile şi presa scrisă se implică şi fac farse populaţiei.
De exemplu, într-un an televiziunea naţională BBC a transmis un documentar despre o fermă specializată în cultivarea de spaghete, inclusiv cu imagini ale fermierilor care culegeau spaghetele din arborii de spaghete.
Într-un alt an, ziarul „The Guardian” a publicat un reportaj despre o republică inventată, denumită San Seriffe, formată în Oceanul Indian. Principalele insule erau Upper Caisse şi Lower Caisse, capitala era la Bodoni, iar liderul era generalul Pica. Numeroşi cititori au sunat la redacţia ziarului, încercând să afle mai multe despre aceste insule şi fără să îşi dea seama că era vorba despre denumiri ale fonturilor din programe de editare a textelor.

Farsa Burger King
În 1998, de 1 aprilie, Burger King a publicat un anunţ în USA Today, anunţând că a creat un hamburger special pentru stângaci. Hamburgerul era creat în aşa fel încât ingredientele să se scurgă din el pe partea dreaptă, spunea anunţul. Efectul a fost că foarte mulţi clienţi au cerut noul hamburger, în timp ce alţii aveau grijă să precizeze, la restaurant, că doresc „hamburgerul cel vechi, pentru dreptaci”.

Păcălit sau… păcălici

Ca regulă, în Noua Zeelandă, Marea Britanie, Australia şi Africa de Sud, glumele ţin doar până la prânz, iar cel care se ţine de păcăleli şi după ora 12 este considerat el însuşi un păcălici. Din acest motiv, ziarele din Marea Britanie care decid să le joace feste cititorilor fac asta doar în ediţia de dimineaţă.
În alte ţări, ca Franţa, Irlanda, Italia, Coreea de Sud, Japonia, Rusia, Olanda, Germania, Brazilia, Canada sau Statele Unite, nu există o astfel de regulă, aşa că glumele pot fi făcute toată ziua.

În ţara noastră, păcălelile sunt relativ noi, apărând abia în secolul XIX. La modă în zilele noastre sunt farsele făcute pe telefon sau alte mijloace moderne de comunicare, ori pe reţelele sociale. Cu ani în urmă, la sate, nevestele erau cele care, de cele mai multe ori, îşi păcăleau soţii – le puneau foarte mult piper în mâncare, făceau torturi de mămăligă sau le vopseau mustăţile în somn.

Românii îşi fac în general farse prieteneşti, iar regula există şi la noi: păcălelile făcute după ora prânzului aduc ghinion celui care le pune la cale. Pe de altă parte, dacă nu participi la veselia generală, e foarte posibil să ai ghinion tot anul, astfel că e recomandat ca, măcar pentru o zi, să laşi seriozitatea la o parte şi să păcăleşti pe cineva, sau să te laşi păcălit.

 

Superstiţii româneşti de 1 aprilie

În România, farsele de 1 aprilie au apărut în secolul XIX, iar de atunci s-au format şi superstiţii legate de această zi. Iată câteva dintre ele:

  • Păcălelile de 1 Aprilie trebuie făcute până la ora prânzului: păcălelile făcute după ora prânzului vor aduce ghinion celui care le-a făcut;
  • Cei care nu gustă sau nu tolerează glumele de 1 Aprilie vor avea ghinion tot anul;
  • Dacă nu păcăleşti pe nimeni de 1 Aprilie, până anul viitor, la celălalt 1 Aprilie, tu vei fi cel păcălit;
  • Dacă o fată frumoasă reuşeşte să te păcălească, trebuie să o iei de nevastă sau măcar să o ţii pe aproape, ca prietenă;
  • Fetele care îşi aleg soţii de 1 Aprilie au parte de noroc şi de fericire în viaţă;
  • Bărbatul care se însoară de 1 Aprilie va fi sub papucul nevestei pe toată durata căsniciei;
  • Copiii născuţi la 1 Aprilie vor avea noroc pe aproape toate planurile, dar ar face bine să se ferească de jocurile de noroc.

 

Farse celebre ale mass-media

Mass-media organizează în aproape toată lumea păcăleli de 1 aprilie, reuşind de multe ori să îşi deruteze cititorii care nu sunt „pe fază”. Câteva dintre aceste farse au rămas în istorie.

  • În anii ’50, o televiziune olandeză a anunţat că Turnul din Pisa s-a prăbuşit.
  • În Suedia, în 1962, televiziunea naţională a difuzat un reportaj despre noua tehnologie care permite vizionarea programelor în color. Telespectatorii erau rugaţi să pună un ciorap din nylon peste televizor, ca să poată vedea imaginea color. Evident, anunţul era o glumă, dar cine ştie câţi telespectatori l-au luat de bun (imaginile color au apărut în 1970).
  • În 1976, astronomul britanic Patrick Moore a declarat la Radio BBC că alinierea a două planete va crea un efect gravitaţional invers, astfel că oamenii vor experimenta o senzaţie de plutire, la o anumită oră. Acesta a invitat publicul să sară în aer, pentru a simţi acest efect, iar câteva zeci de ascultători i-au urmat sfatul, ba chiar o parte dintre ei au sunat la redacţie să spună că experimentul a funcţionat.
  • În 1995, ziarul Irish Times anunţa că între conducerea Disneyland şi guvernul rus se desfăşoară negocieri privind achiziţionarea trupului lui Lenin în vederea expunerii lui, cu mausoleu cu tot, în parcul de distracţii de la Paris.
  • În 1995, televiziunea din Malta a anunţat descoperirea unei grote subterane în care se află un templu preistoric.
  • În 1998, un ziar din Alabama a anunţat că parlamentul statului Alabama a hotărât să schimbe valoarea numărului lui Pi, rotunjindu-l la „cifra biblică 3”.
  • În 2003, mai multe site-uri de Internet din Coreea de Sud şi China au anunţat că fondatorul Microsoft, Bill Gates, a fost asasinat – iar păcăleala a provocat o scădere pe bursă cu 1, 5%.
  • În Noua Zeelandă, chiar şi premierul a fost complice la o farsă organizată de un post de radio, anunţând că vor fi interzise telefoanele mobile. Sute de persoane au sunat pentru a-şi exprima nemulţumirea.
  • În aprilie 2008, BBC a anunţat descoperirea unei colonii de pinguini zburători. Britanicii au regizat chiar un film, cu efectele speciale de rigoare, pentru a face ştirea cât mai credibilă. Documentarul prezenta un reporter al postului care urmărea drumul pinguinilor, din Antarctica până în pădurile amazoniene.


Publicitate

Postaţi un comentariu