Colțul secret: Anton Schuchbauer – sculptorul baroc al oraşului

Încă de acum 250 de ani sculpturile sale sunt răspândite în tot oraşul. Îşi pusese zeii pe palate, evangheliştii săi vegheau cu putere sub ogivele gotice liturghiile preoţilor şi muzica bisericilor. Clujenii aveau graţie lui o Marie Protectoare înconjurată de îngeri.

A avut visuri, planuri şi contracte pentru mai multe lucrări, dar cele împlinite au rămas la Cluj, dar şi mai departe în toată Transilvania sporind frumuseţea ţinutului, racordându-l la curentele artistice ale secolului al XVIII-lea. A fost categoric un soldat al barocului. Baroc, conform definiţiei Dicţionarului de neologisme (Florin Marcu şi Constantin Maneca, Editura Academiei 1988), este un stil artistic predominant în sec. XVII-XVIII, care se caracterizează prin ornamentaţie excesivă, neregularitatea liniilor şi prin monumentalitatea construcţiilor (în arhitectură), contururi agitate (în sculptură), prin folosirea largă a tehnicii clarobscurului, compoziţii în diagonală sau în vârtej (în pictură), dramatism interior şi o anumită bizarerie şi îndrăzneală a metaforei (în muzică şi poezie). Baroc însemnau şi Bach şi Vivaldi, şi Moliere şi Tintoretto şi Rubens şi Remdrandt. Anton Schuchbauer s-a născut în 1719 în Austria. În 1740 la 21 de ani ajunge la Cluj şi se apucă de treabă. Contrareforma îşi spunea cuvântul, catolicii se reîntorceau în bisericile din care i-au alungat pentru aproape 200 de ani, reformaţii calvini, luterani şi unitarieni. Se întorceau aducându-şi ca semn distinctiv statuetele şi icoanele sfinţilor, ornamentaţiile, decoraţiunile, amvonurile, altarele, aurul, vestmintele bogat ornamentate.

Anton Schuchbauer a realizat amvonul Bisericii Sf. Mihail din Cluj, considerat o adevărată operă de artă.

La Sibiu preia comanda monumentului funerar al generalului conte Otto Ferdinand Traum de Abensberg (1677-1747), unul dintre comandanţii militari ai Transilvaniei: A fost o lucrare la care a muncit trei ani de la 25 de ani la 28 de ani (1744-747).

Altarul principal al Bisericii Romano-Catolice din Târgu-Mureş este tot o realizare a sa, în tandem cu Johannes Nachtigall. Conform wikipedia altarul „are dimensiuni monumentale şi are o structură pseudo-arhitecturală cu coloane pereche ce sprijină un antablament frumos profilat şi cu stucaturi poleite cu foiţă de aur”. Adică baroc în toată regula.

La Comlod, pentru Palatul Teleki decorează faţada principală cu blazoanele famililor Wesseleny şi Dániel, reunite sub o coroană care simbolizează unirea.

Castelul Haller din Coplean fusese construit într-un stil baroc transilvănean. Decoraţiunile exterioare sunt realizate tot de Anton Schuchbauer, artistul se apropie aici de rococo (forma extremă a barocului). Ele au fost adăugată ulterior construcţiei.

În 1744, Anton Schuchbauer era cel mai renumit sculptor al Ardealului. Anton Kornis era comisar principal al Transilvaniei şi se confruntase cu un şir de episoade de ciumă (1738 – 1740) în rândul populaţiei. Oraşul era bolnav, ciuma intrase în cetate – oamenii aveau febră mare, frisoane, se umflau, se umpleau de bube uriaşe, se tumefiau, aveau stări de abatere, îşi pierdeau cunoştinţa, mureau. Trebuia adusă Protectoarea, printr-o statuie. Modelul unor statui care să protejeze oraşele de boală era răspândit în Europa. Praga, Viena, Munchen, Pesta aveau astfel de monumente. Contractul dintre sculptor şi comandant datând din 15 spetembrie 1744 şi aflat azi la Arhivele Statului din Cluj-Napoca, fondul Liceului Romano-Catolic, prevedea, într-o fază iniţială, şi o serie de alte statui (15 ale unor sfinţi, 3 unicorni, etc.), până la urmă neexecutate pentru varianta finală a monumentului, probabil din impedimente financiare. Iniţial, statuia a fost aşezată în piaţeta din faţa bisericii iezuite. Monumentul este un obelisc, un trunchi de piramidă triunghiulară cu colţurile teşite pe care apar norişori şi îngeraşi. Pe capitelul său se află reprezentarea Fecioarei strivind cu piciorul şarpele răului care se încolăceşte peste pământ. În 1959 comuniştii au alungat statuia din centru. A ajuns în spatele bisericii Sfântul Petru din Mărăşti. Ciuma se vindecă azi relativ uşor cu antibiotice, iar Sfânta Maria aşteaptă vremuri mai bune.

În centru au rămas doar zeii. Zeii amplasaţi pe Palatul construit de familia Banffy. Sunt opera de maturitate a aceluiaşi Anton Schuchbauer. A început lucrarea în 1774 la 55 de ani şi a finalizat-o în 1786 la 67 de ani. Sculpturile acestea îi reprezintă, la stânga la dreapta, pe Hercule, Apolo, Marte, Minerva, Diana şi Perseu. Ele sunt amplasate de o parte şi de alta a blazonului familiei Banffy, pe care l-a realizat tot el. Între statui sunt intercalate urne decorative executate de acelaşi artist cu nume greu de pronunţat şi pe care clujenii aproape că l-au uitat. Statuile lui însă sunt acolo arătând ceva paradoxal, că şi barocul poate deveni cu timpul discret.

 


Publicitate

Postaţi un comentariu