Misterul neelucidat al singurei biserici de lemn din Țara Oașului

Biserica Lechinta / Sursa foto: negresti-oas.ro

O singură biserică de lemn din Ţara Oaşului a supraviețuit până în ziua de azi, istoricii neavând nici astăzi o explicaţie de ce restul lăcaşelor de cult au dispărut, în vreme ce în zonele istorice învecinate au supravieţuit destul de multe biserici.

Biserica de lemn din satul Lechinţa, din secolul al XVII-lea, salvată în regimul comunist la presiunile artistului fotograf Ioniță G. Andron, poate fi vizitată în Muzeul Ţării Oaşului din Negreşti Oaş. Biserica, originară din satul Lechinţa, datează din 1635, și a fost salvată în anii 1970 la presiunile cunoscutului fotograf Ioniţă G. Andron, care a trimis memorii conducerii de la aceea vreme: Comitetului Regional Oaş al PCR, Comitetului de stat pentru cultură şi artă din regiunea Maramureş, dar şi Comisiei Monumentelor Istorice de pe lângă Academia Republicii Socialiste România.

Ioniţă G. Andron a realizat primele fotografii cu biserica în anul 1939, le-a trimis autorităţilor şi a revenit cu un memoriu şi fotografii în anul 1966 în care arăta starea avansată de degradare a lăcaşului de cult. ”Dacă mi-ar fi spus cineva că poate arăta şi în felul acesta o construcţie protejată în mod special de lege fiind monument istoric, cu siguranţă nu aş fi crezut, dar de această realitate m-am convins personal, iar prin fotografiile alăturate caut să informez organele de drept, socotind că prin aceasta am tras clopotul de alarmă şi că am făcut cel puţin atât pentru a determina forurile competente ca în cel mai scurt timp posibil acest monument istoric, singura biserică veche de lemn din toată Ţara Oaşului că fie reconstruită – deoarece despre reparaţie nu mai poate fi vorba – şi ridicată în centrul de raion Negreşti, unde să rămână mărturie peste alte veacuri viitoare despre dăinuirea noastră aici”, a scris Ioniţă G. Andron în memoriul din 4 noiembrie 1966. Cunoscutul fotograf a subliniat că biserica a fost declarată monument datorită vechimii şi caracteristicilor ei de construcţie de-a dreptul impresionante prin dimensiunile ei miniaturale.

Biserica a fost dezmembrată şi transportată la Negreşti Oaş unde în acelaşi an a fost deschis Muzeul Ţării Oaşului, fiind reconstruită pentru prima dată între anii 1977-1980 cu unele părţi noi. A doua oară a fost restaurată în 2006, în cadrul unui proiect finanțat din fonduri europene.

”Este o biserică de tip vechi, iar ca mărime este printre cele mai mici. N-am găsit o explicaţie de ce restul bisericilor nu au supravieţuit. Se construiesc biserici din zid din a doua parte a secolului XIX. Am găsit urme din biserici la o moară. Este ceva ciudat cum în zonele învecinate, Maramureş, Ţara Lăpuşului, Chioarului s-au păstrat biserici şi aici aceasta este singură. Dacă nu era Ioniţă G. Andron nici ea nu supravieţuia”, a declarat pentru Agerpress directorul Muzeului Ţării Oaşului, Remus Vârnav.

Biserica poate fi vizitată la Muzeul Ţării Oaşului din Negreşti Oaş, alături de alte 40 de obiective din zonă.


Publicitate

Postaţi un comentariu