Pelerinaj în ţara icoanelor făcătoare de minuni

Pelerini din Valcău, Sălaj, în drum spre Nicula/ Foto: Dan Bodea

Nicula, Rohia, Strâmba sau Bixad sunt patru dintre cele mai importante mănăstiri din Transilvania de Nord, care adăpostesc icoane ale Maicii Domnului despre care se crede că fac minuni. În fiecare an, în 15 august, sute de mii de credincioși iau calea acestor lăcașuri de cult pentru a se ruga Fecioarei Maria.

Cluj/ Nicula – minunile nu țin doar trei zile

Biserica Piariștilor, cunoscută inițial ca Biserica Iezuiților din Cluj, respectiv ca Biserica Universității, situată pe strada Universității nr. 5, adăpostește o icoană a Maicii Domnului, despre care s-a speculat că ar fi adevărata icoană făcătoare de minuni de la Nicula.

Povestea începe cam așa: în anul 1326, într-o pădure aflată la circa 50 de kilometri de Cluj, ajunge un pustnic pe nume Nicolae. Două sute de ani mai târziu este atestată o așezare monahală în locul respectiv, o mică biserică din lemn cu hramul Sfintei Treime.

Anul 1699. Orice minune ține trei zile, spune o vorbă din popor. Însă cu 314 ani în urmă, minunea care avea să sădească în suflete atât credință deplină, cât, din păcate, și discordie, a durat peste trei săptămâni. Icoana Sfintei Maria, aflată în biserica de la Nicula, icoană pictată de preotul zugrav Luca din comuna Iclod în anul 1681, a plâns timp de 26 de zile.

Icoana de la Nicula, realizată pe scândură de brad și întărită cu două cingătoare de brad, în grosime de doi centimetri naște, și în zilele noastre, dispute în legătură cu originalitate ei.

În perioada interbelică Biserica Ortodoxă Română a fost împotriva pelerinajelor de la Nicula, aceasta aflându-se, la acea data, în mâna greco-catolicilor. În vremea aceea susțin unii că anumite cercetări istorice dovedesc că la Nicula este numai o copie a icoanei, iar originalul s-ar afla la Biserica Piariștilor din Cluj.

Pr. Iustin Tira, vicar administrativ al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului mărturisește că în afară de icoana de la Nicula nu mai ştie alte icoane în zona cu acest renume și susține că icoana originală este cea de la Nicula. “Aceea este icoana ale cărei minuni au fost consemnate de acte, şi nu de ortodocşi, fapt care este foarte important. În privinţa contestării originalităţii icoanei de la Nicula cred că e o diversiune. Icoana autentică a preotului Luca de la Iclod este cea de la Nicula. De ce zic asta? Şi pentru faptul că ea a fost expertizată atunci, înainte de 1989, la Cluj, unde a fost şi restaurată, de către specialişti ai Muzeului de Artă. Adică, de profesionişti, nu de diletanţi. Despre Icoana Maicii Domnului de la Biserica de pe Strada Universităţii, pot spune că seamănă foarte mult cu Icoana Maicii Domnului de la Nicula, dar se pare că ea este totuşi o copie făcută la cererea unui conte, căruia i-a plăcut foarte mult Icoana de la Nicula”, spune părintele.

Tira povestește că a fost cu Înaltpreasfințiul Andrei în Bulgaria, la mănăstirea Troyan, unde există o Icoană a Maicii Domnului care pare a fi copia fidelă a Icoanei de la Nicula și spune că faptul că sunt elemente foarte asemănătoare sau aproape identice nu înseamnă neapărat că icoana îşi pierde autenticitatea sau originalitatea, ci denotă existența unui curent iconografic în acel secol.

Sora mai mare a Icoanei de la Nicula

Pr. Bogdan Ivanov, purtătorul de cuvânt al Mitropoliei Clujului mărturisește însă că tot de Nicula se leag[ o altă icoană, considerată şi ea făcătoare de minuni; aceasta se află în Muzeul Arhiepiscopiei și este pictată de acelaşi pictor, Luca din Iclod, și care s-a aflat, prima data,   în parohia Ilişua din Bistriţa Năsăud, apoi în Biserica din Mănăştur şi acum se află în Muzeul Arhiepiscopiei.

„La sfârşitul secolului al 17-lea, care pentru Transilvania coincide şi cu intrarea ei sub dominaţia Monarhiei Habsburgice, trăim practic un reviriment al ideologiei contra reformei -şi pe fondul victoriilor împotriva turcilor-, o ideologie care avea în centru persoana Fecioarei Maria şi de aceea cultul Fecioarei Maria a luat o amploare deosebită, inclusiv pelerinajele care se făceau. De aceea a existat chiar o acţiune a monarhiei de a aduna în locurile importante icoanele Maicii Domnului care proveneau din tradiţia răsăriteană, ortodoxă şi pe care le considerau făcătoare de minuni. De aceea avem o icoană înrudită şi ca stil, dar şi cronologie, cu icoana de la Nicula în altarul mare al Catedralei Sfântul Ştefan, este Icoana Sfintei Fecioare Maria din Pocs, e o icoană similară în altarul Bisericii Piariştilor, de care mulţi au legat şi o ipoteză cum că aceea ar fi adevărata icoană de la Nicula. Nu! O confirmă şi istoria, şi cercetările, şi mai ales tradiţia care s-a creat în jurul ei că adevărata icoană este cea pe care o avem cu toţii la îndemână şi pe care o cinstim în mod deosebit, care, aşa cum ştiţi, a trecut printr-o istorie zbuciumată, a fost ocrotită de acel conte. N-a fost expusă publicului o bună perioadă de timp, ea stând în paraclisul Episcopiei Clujului până după anul 1990, când a fost restaurată şi a fost redată Mănăstirii Nicula şi reintrodusă în circuitul evlaviei populare”, spune Pr. Bogdan Ivanov, purtătorul de cuvânt al Mitropoliei Clujului.

Reprezentanți ai Bisericii Piariștilor nu au putut fi contactați.

  “Eu nu aş pedala foarte mult pe icoanele făcătoare de minuni, pentru că făcătoare de minuni poate fi orice icoană, câtă vreme ea reprezintă pe Mântuitorul sau pe Maica Domnului sau pe unii din sfinţi şi câtă vreme cei ce se roagă în faţa ei o fac cu forţa aceea care să declanşeze lucrarea lui Dumnezeu. Că minunea o declanşează nu icoana în sine, o declanşează credinţa celui care se roagă în faţa ei. Şi în vremea lui Christos minunile şi vindecările au fost toate precedate de mărturisirea credinţei celui suferind atunci. Icoanele toate sunt sfinte şi sfinţitoare, în măsura în care noi creştinii, preoţii, ne rugăm în faţa lor cu acea credinţă curată şi sinceră”, Pr. Iustin Tira,  vicar administrativ al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului

Satu Mare/ Minunile icoanei de la Bixad

Peste 40.000 de credincioși din toată regiunea sunt așteptați joi în pelerinaj la Mănăstirea Bixad din Țara Oașului, județul Satu Mare. Majoritatea acestora sunt din județul Satu Mare, dar și din județele vecine și chiar din străinătate. Sute de pelerini au sosit pe jos la Mănăstirea altar a Țării Oașului încă cu o zi înainte, cântând psalmi și rostind rugăciuni către Sfânta Fecioară. Slujba de Sfântă Maria va fi oficiată de un sobor de aproximativ 30 de preoți.

Poate nu este cel mai cunoscut locaș monahal al țării, dar cu siguranță Mănăstirea Bixad deține una dintre cele mai importante icoane ale ortodoxiei române. Este vorba despre Icoana Făcătoare de Minuni a Maicii Domnului. În perioda post-decembristă au fost consemnate două minuni, atribuite icoanei Fecioarei Maria de la Bixad. Ambele miracole au fost înfăptuite în prejma sărbătorii Sfintei Maria. Prima minune s-a întâmplat în 1996. Este vorba despre un credincios din comuna Săbișa, județul Maramureș. Conform starețului mănăstirii Bixad, arhimandritul Emanuil Rus, credinciosul era invalid la pat, de peste șapte ani. ”Credinciosul era invalid și a fost adus în ajunul sărbătorii Sfintei Maria și așezat lângă icoana acesteia. Dimineața, după ce a înnoptat în locul în care a fost așezat, spre uluiala a mii de pelerini, omul respectiv s-a ridicat și a început să se plimbe prin curtea mănăstirii. Din câte știu eu mai trăiește și astăzi, bucurându-se de viață ca oricare altul dintre noi”, ne-a mărturisit arhimandritul. A doua minune atribuită icoanei de la Bixad a fost înfăptuită în prejma aceleași sărbători, în anul 2006. Un credincios din Transcarpatia, Ucraina, a fost diagnosticat, de către medicii clujeni, cu cancer în fază terminală. Prin urmare, așa cum se procedează în astfel de cazuri, pacientul a fost trimis acasă, pentru a muri în patul lui. Soția acestuia nu s-a resemnat și împreună cu cei trei copii ai lor a venit la Bixad, pentru a se ruga la Icoana Făcătoare de Minuni. „Pelerinii o criticau pe biata femeie pentru că și-a lăsat singur bărbatul acasă. Eu nu am dojenit-o. I-am spus ce rugăciuni să închine Maicii Sfinte, nu pentru vindecare ci măcar pentru liniștea sufletească a muribundului. Femeia a făcut întocmai. După două săptămâni omul s-a vindecat complet, uluindu-i și pe medicii care i-au prezis sfârșitul. Acum, trăiește liniștit, are în jur de 120 de kg și e prezent în Bixad la toate pelerinajele de Sfântă Mărie”, a adăugat starețul Emanuil Rus.

Rohia/ Icoana care a rămas neatinsă de incendiu

Mii de credincioşi din toată Transilvania sunt aşteptaţi joi la Mănăstirea „Sfânta Ana” de la Rohia.

Programul slujbelor religioase a început de marţi, când Icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni a fost scoasă din biserică în pridvorul noii biserici pentru închinarea credincioşilor şi unde va rămâne până în după amiaza zilei de 15 august. Slujbele de Sfânta Maria încep joi de la ora 3.00 dimineaţa cu prima Sfântă Liturghie pentru împărtăşirea credincioşilor. La ora 6.00 se va săvârşi Sfinţirea Apei, urmată la ora 7.00 de Taina Sfântului Maslu, iar de la ora 9.00 este programată Sfânta Liturghie arhierească oficiată de către Î.P.S. Justinian, vicar al Maramureşului şi Sătmarului, alături de un sobor de stareţi, preoţi şi diaconi, urmată de cuvântul de învăţătură.

Toţi credincioşii prezenţi la hramul Mănăstirii Rohia vor primi o masă caldă din partea Parohiei Groşii Ţibleşului, atât în ajun după slujba Vecerniei, cât şi în ziua Praznicului după Sfânta Liturghie. Credincioşii din Groşii Ţibleşului oferă anual, de 56 de ani, masă gratuită tuturor pelerinilor care vin la Mănăstirea Rohia de Adormirea Maicii Domnului – circa 10.000 de oameni anual.

Icoana Maicii Domnului de la Rohia a fost pictată de călugărul Nicanor, de la Muntele Athos. Prima minune consemnată a acestei icoane o reprezintă însăși supraviețuirea ei în urma unui puternic incediu care a mistuit tot ce era în jur. Cu toate că partea din lemn a icoanei a luat foc, aceasta a scăpat neatinsă din acest incendiu. Una dintre cele mai memorabile minuni ale icoanei de la Rohia îl are în centru pe profesorul universitar Nuțu Roșca. „În urma unui tragic accident feroviar a fost nevoit să se deplaseze doar cu ajutorul unei cârje. La fel a venit și la noi, la Rohia. Se întâmpla în anul 1994. A asistat la slujbă după care s-a închinat la icoana Maicii Domnului o bună perioadă de timp. În cele din urmă s-a îndreptat singur spre mașina care îl aștepta. Abia când s-a aflat în interiorul mașinii a realizat că a parcurs întreaga distanță, singur, fără ajutorul cârjelor”, ne-a declarat părintele Macarie, starețul Mănăstirii Rohia. Din acel moment, profesorul Roșca a conștientizat că ce i s-a întâmplat a fost o minune, scriind ulterior două cărți pe această temă.

SĂLAJ/ Mii de credincioşi aşteptaţi la Mănăstirea Strâmba

Cea mai veche mănăstire din Sălaj, Mănăstirea Strâmba, sărbătoreşte în 15 august hramul. Acolo vor avea loc slujbe oficiate de un sobor de preoţi la care sunt aşteptaţi aproximativ 10.000 de credincioşi din întreaga ţară. Potrivit stareţului mănăstirii, Grighentie Oţelea, programul a început miercuri seara, de la ora 19.00, cu o slujbă de priveghere, care va cuprinde Vecernia, Taina Sfântului Maslu, Prohodul Adormirii Maicii Domnului, Paraclisul Maicii Domnului – ce vor fi oficiate până în zorii zilei de 15 august.Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului va începe la Mănăstirea Strâmba la ora 9.00, cu Sfinţirea Apei, în continuare fiind oficiate Utrenia şi Sfânta Liturghie. La finalul slujbei, credincioşii vor fi invitaţi la tradiţionala agapă creştinească, unde vor putea lua masa împreună cu preoţii invitaţi la sărbătoarea hramului.

Din datele postate pe site-ul mănăstirii, date despre existenţa în zonă a unei aşezări monahale există încă din 1461. În secolul al XVIII-lea activitatea ei a fost întreruptă, mănăstirea fiind reactivate în 1993. Numele mănăstirii, „Strâmba”, provine, se pare, de la o credincioasă „strâmbă” şi şchioapă, care a lăsat moştenire locul bisericii. Femeia ar fi apelat la ajutorul călugărilor stabiliţi în împrejurimi pentru însănătoşirea fiicei sale, grav bolnavă. Ea a promis călugărilor că-i va răsplăti dându-le toată averea sa şi-i va ajuta să construiască o mănăstire. Rugăciunile celor doi monahi au ajutat la vindecarea tinerei, iar pe moşia donată călugărilor s-a întemeiat sfânta mănăstire. Mănăstirea „Strâmba” adăposteşte şi o icoană făcătoare de minuni a Maicii Domnului, care, face parte din seria de icoane pictate în secolul al XVIII-lea de preotul Luca din Iclod – Cluj.

Text: Ovidiu Mortan, Anca Miklos, Olimpia Man, Diana Mesaroș, Marius Avram


Publicitate

Postaţi un comentariu