Retrocedare. Război religios pe altarul Mănăstirii Bixad / Fotogalerie

Retrocedarea unor clădiri și terenuri ale Mănăstirii ortodoxe din Bixad, județul Satu Mare, către cultul greco- catolic a fost suspendată de Judecătoria Negrești-Oaș după ce executorul judecătoresc și 200 de polițiști și jandarmi au reușit să finalizeze punerea în posesie și să bată ultimul țăruș care delimita proprietatea greco-catolicilor de cea a ortodocșilor. Judecătoria Negrești-Oaș a dispus printr-o ordonanță președințială suspendarea provizorie a executării silite, la cererea Consiliului Județean Satu Mare, până la judecarea pe fond a cererii de suspendare a executării silite. Conform juriștilor Consiliului Județean, toate actele încheiate joi se anuleză, dar executorul judecătoresc Dan Iva-Anițaș a notificat Judecătoria că ordonanța este tardivă pentru că punerea în posesie a fost deja efectuată. Executarea silită s-a făcut însă fără incidente, oamenii resemându-se în cele din urmă în fața forțelor de ordine.

[nggallery id=268]

De dimineață pe baricade

Bixădenii s-au trezit cu noaptea în cap ca să meargă să-și apere Mănăstirea, după ce miercuri seara s-au anunțat unii pe alții, prin telefon și pe Facebook, despre decizia greco-catolicilor de a trimite executorul judecătoresc să execute sentința privind retrocedarea. Lunga zi a executării Mănăstirii Bixad a început încă de dimineață de la ora 4, 00, când în jur de 100 de enoriași s-au adunat în fața lăcașului de cult.

”M-a sunat fata din America și mi-a spus să vin la Mănăstire că ne-o iau ghiaurii”, ne-a declarat o bixădeancă care s-a prezentat de dimineață la ora 6.00 la Mănăstire.

Drumul de acces către mănăstire a fost blocat cu un camion, care a fost însă mutat la apariția polițiștilor din Negrești-Oaș.

Oamenii adunați în fața Mănăstirii erau nemulțumiti de decizia instanței de judecată privind retrocedarea unei părți a terenurilor și a clădirilor vechi deoarece, spun ei, „mănăstirea a fost construită de banii aduși de babele din Bixad în batic”.

„Să nu ne pună nouă mejda la mănăstirea construită de babele noastre care au adus bani în batic. Legal au dreptate, dar moral e un abuz”, a declarat unul dintre bixădeni.

De asemenea, fostul primar al comunei Bixad, Gheorghe Honca, a cerut amânarea executării silite și organizarea unui referendum în localitate.

În jurul orei 9.00, clopotele Mănăstirii au început să bată a jale, în așteptarea executorului. Starețul Mănăstirii Bixad, arhimandritul Emanoil Rus, le-a cerut bixădenilor să nu recurgă la violențe și să-și exprime doar nemulțumirea față de executarea silită.

”Noi ne apărăm biserica, apărăm biserica neamului”, a mai spus starețul, îndemnându-i pe preoți și credincioși să facă un scut uman în jurul mănăstirii.

[nggallery id=269]

 Credincioșii revoltați: ”Nici Ceaușescu nu a trimis atâția jendari ca să ne ia Mănăstirea!”

Executarea Mănăstirii a început cu puține minute înainte de ora 12, 00, moment în care la Bixad a început să plouă mărunt. Oamenii, în frunte cu starețul Emanoil Rus, au încremenit când au văzut numărul mare de polițiști și jandarmi ce l-au însoțit pe executorul judecătoresc și pe cei șase preoți greco-catolici veniți la Bixad. În jur de 200 de polițiști și jandarmi, majoritatea din trupele de “mascați” ale celor două instituții, dotați cu tuburi cu spray și puști cu gloanțe de cauciuc,  au descins din 20 de mașini. Un număr disproporționat față de cel al credincioșilor adunați în fața mănăstirii.

A urmat o scurtă negociere, oamenii refuzând însă să se dea la o parte, iar avocatul Bisericii greco-catolice neacceptând amânarea executării silite.

Scutul uman format din preoți și credincioși nu a putut fi străpuns de oamenii legii, astfel că jandarmii și polițiștii au ales o strategie pentru a-i păcăli pe apărătorii mănăstirii. Forțele de ordine s-au retras câțiva metri, oamenii aplaudându-i crezând că se lasă păgubași.

Când aplaudau mai de zor, jandarmii și polițiștii au pătruns în Mănăstire prin lateral, iar de aici executarea a fost o misiune ușoară. Credincioșii s-au limitat doar să scandeze “Mănăstirea Sfântă! Nu ne jefuiți!”, să  aprostrofeze forțele de ordine și să-i injure pe individul adus să bată țărușii de lemn pentru delimitarea proprietății greco-catolicilor.

Executorul judecătoresc și-a terminat treaba în jurul orei 15, 00, când resemnați oamenii au început să plece unul câte unul spre casă. ”Atâta frică n-am băgat în viața mea în mine”, a spus o bixădeancă supărată pe reacția în forță a organelor de ordine.

“Nu mai avem ce face, dacă scoți un țăruș acum mergi la pușcarie”, s-a plâns o altă femeie, care a fost repede contrată cu o glumă de un bixădean: “Mergi dacă îl scoți ziua, nu și noaptea când nu te vede nimeni”.

[nggallery id=270]

 Autoritățile acuză abuzuri în cazul retrocedării Mănăstirii Bixad

Lovitura de teatru avea să vină după finalizarea punerii în posesie a greco-catolicilor, când Consiliul Județean Satu Mare a anunțat că a obținut suspendarea provizorie a executării silite a sentinței privind retrocedarea unor terenuri și clădiri de la Mănăstirea Bixad.

”Este un abuz! Patrimoniul revendicat de greco-catolici și retrocedat în baza unei sentințe judecătorești este al Consiliului Județean. Am cerut în această dimineață suspendarea executării silite și vom cere să fim parte în proces. Noi nu am fost chemați niciodată în instanță deși suntem proprietarii de drept”, a declarat vicepreședintele Consiliului Județean Satu Mare, Mircea Govor.

Juriștii Consiliului Judeșean Satu Mare spun că toate actele privind punerea în posesie a greco-catolicilor încheiat joi au fost anulate prin ordonanța președințială dată de Judecătoria Negrești-Oaș până la judecarea pe fond a cererii de suspendare a executării silite. Conflictul se va muta acum în Justiție pentru că executorul judecătoresc susține că decizia instanței este tardivă deoarece punerea în posesie a fost deja efectuată, iar procesul verbal întocmit.

[nggallery id=271]

Dispute juridice plimbate prin tot teritoriul României

Războiul juridic dintre Mănăstirea Ortodoxă „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din Bixad și Episcopia Română Unită cu Roma Baia Mare s-a mutat efectiv în sălile de judecată în anul 2010, odată cu prima înfățișare la Judecătoria Satu Mare. Procesul a fost strămutat ulterior în dese rânduri. În prima fază, cele două culte au ajuns să se judece la Judecătoria Ploiești. De aici dosarul a fost mutat la Înalta Curte de Casație și Justiție. Nici acest for suprem nu a fost capabil să dea o soluție finală, întorcând dosarul spre rejudecare.

A urmat o nouă epopee judiciară, în care cele două părți au avut rând pe rând câștig de cauză. În data de 27 mai 2011, după mai multe strămutări ale procesului, Tribunalul Mehedinți a admis în parte acțiunea în revendicare formulată de Episcopia Unită a Maramureșului. În data de 25 octombrie a aceluiași an,   Curtea de Apel Craiova a modificat sentința Tribunalului Mehedinți în sensul că a admis în întregime acțiunea formulată de Episcopia Română Unită a Maramureșului.

Totul pare a se fi încheiat odată decizia aceleiași instanțe craiovene, o decizie definitivă și irevocabilă care dă dreptul Episcopiei Române Unite cu Roma de a intra în posesia clădirii fostului Preventoriu TBC, a unui imobil adiacent acestuia dar și a unei părți din curtea mănăstirii. Această decizie judecătorească nu a avut însă darul de a pune capăt disputei judecătorești.

O terță parte și-a făcut zilele trecute intrarea în acest hățiș juridic. Este vorba despre Consilul Județean Satu Mare, instituție care a cerut amânarea executării sentinței pronunțate de Curtea de Apel Craiova. Motivul: bunurile supuse executării nu au aparținut Bisericii Ortodoxe ci CJ, iar prin prisma acestui fapt hotărârea judecătorească sus-menționată nu poate fi pusă în aplicare.

În fața forțelor de ordine, bixădenii îl evocă pe răposatul Vasile Finta

Ortodoxia din Bixad este din nou pusă la încercare. Acum, când jandarmii au pătruns în curtea mănăstirii, oamenii spun că se face un abuz mai mare decât cel al comuniștilor. Ei nu uită că unul dintre ortodocșii din localitate a smuls mănăstirea din mâinile comuniștilor, și tot bixădenii ortodocși sunt cei care și-au cheltuit economiile pentru renovarea lăcașului monahal.

45 de ani a fost interzisă viața monahală la Bixad. Vorbim aici atât de cultul ortodox cât și de cel greco-catolic. Abia în 1989 a fost permisă reluarea vieții monahale. Meritul principal l-a avut unul dintre fii ortodocși ai Bixadului, un simplu țăran, cunoscut în zonă sub numele de Voroțel. Vasile Finta a fost numele său real, un oșan care a avut curajul să se se prezinte în fața dictatorului, nicidecum într-un mod slugarnic ci cu atitudinea demnă a omului care crede în cauza sa. Probabil singurul om care a reușit să-l convingă pe Ceaușescu să reconstruiască o mănăstire în loc să dărâme biserici.

Oșanul ortodox care și-a riscat libertatea pentru mănăstirea din Bixad

La începutul anului 1989, Vasile Finta s-a prezentat în audiență în fața lui Ceaușescu și ia cerut reînființarea mănăstirii Bixad.  Răspunsul dictatorului la solicitarea lui Vasile Finta a fost următorul: „Să știi bade că noi facem case muncitorești nu mănăstiri”. Insistențele ulterioare ale oșanului se pare că au fost curmate de un NU categoric din partea răposatului președinte. Resemnat, Vasile Finta s-a îndreptat spre ieșirea din reședința prezidențială. Deci… Cum a fost bade?, l-a interpelat pe coridor un lacheu ceaușist.

„No, cum și hie, o zîs că voi nu faceți mănăstiri. Amu noi n-om ave’ ce face. Ne-om aduna oșenii și om înhui (n.r. dărâma) ce-o mai rămas p’acolo. Că-i mai mare rușinea să vezi Casa Domnului în așa stare. Apoi om vedea noi ce-om mai face”. i-a răspuns bixădeanul.

Fiind aproape de a părăsi palatul, Vasile Finta a fost rechemat de urgență în biroul dictatorului. Ceaușescu, informat promt despre posibele consecințe ale acelui NU categoric, a acceptat să-și dea acordul pentru reînființarea mănăstirii de la Bixad. Drept omagiu pentru reușita din primăvara lui ’89, o pictură a țăranului Vasile Finta, în mărime naturală, este amplasată pe peretele porticului de la intrarea în mănăstire, alături de înalți prelați.

[stextbox id=”custom” caption=”Mănăstirea Bixad, o istorie monahală de peste două secole”]

Viața monahală la Bixad exista încă din vremea Maramureșului voievodal, când, în anul 1614, lacașul apare menționat ca schit al Manastirii Vetiș. Biserica Bixad, cu hramul Sfinții Apostoli Petru și Pavel a fost ridicată începând cu anul 1769, fiind sfințită în anul 1771. Monumentul pastrează planul arhitectural bizantin în cruce greacă. Deasupra pronaosului se înalță un turn având un acoperiș baroc, adăugat la începutul secolului al XX-lea. Această biserică a fost desființată din ordinul autoritaților comuniste, fiind transformată în parohie în anul 1948. Urmează o etapă de restaurări complete, atât la interior cât și la exterior. Atunci biserica este și repictată și înzestrată cu mobilier nou.Lucrările de restaurare s-au desfășurat între anii 1981-1988. Fresca pictată între anii 1988-1989 este opera lui Dumitru Banica din Vedea. Iconostasul, din lemn sculptat, a fost realizat de meșterul Ady Iosif din Baia-Sprie. În primăvara anului 1989, la 25 martie, episcopul ortodox al Oradiei, Vasile Coman, însoțit de un sobor de protopopi, stareți, profesori universitari, preoți și diaconi, oficialități din partea statului, a instalat primul preot ortodox, în persoana ieromonarhului Valeriu Serafim Adam.

Renumele bisericii din Bixad provine și din prezența în aceasta a unei icoane a Maicii Domnului care atrage credincioși din județele învecinate: Bihor, Sălaj, Maramureș și Bistrița Năsăud. Putem vorbi de un intens turism religios, cu vechi tradiții, cu pelerini care vin aici la sarbatorile Adormirea Maicii Domnului (15 august), Nașterea Maicii Domnului (8 septembrie), Taierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul (29 august) si Ziua Sfintei Cruci (14 septembrie).

[/stextbox]

Ciprian Fabian, Ovidiu Mortan