Cum se poate pentru unii și nu se poate pentru alții. Sănătatea ”se dă” pe bază de cereri și plocoane

Foto: Dan Bodea
Foto: Dan Bodea

La ultima ședință a Consiliului Local al municipiului Cluj-Napoca s-au aprobat Institutului Clinic de Urologie și Transplant Renal (ICUTR) 150.000 de lei pentru datoriile acumulate prin programul național de transplant de organe.

În cerererea de finanțare adresată consilierilor locali managerul ICUTR, Dan Emil Fofiu-Sânpetreanu, argumentează astfel: ”Până în prezent, finanțarea acestui program s-a făcut din fonduri alocate de către Ministerul Sănătății (MS), însă datorită unor norme de execuție deficitare a acestor programe, în ultimii doi ani, Direcția Programe din cadrul MS a început să refuze la decontare o parte din cheltuielile efectuate cu derularea transplantelor, sub motiv că acestea nu sunt cuprinse în normă”.

Totodată, în același document, managerul ICUTR explică cum s-a ajuns la acumularea datoriilor: ”Dublarea numărului de transplante din ultimele șapte luni ale acestui an a însemnat pentru bugetul institutului o încărcare foarte mare, atât la partea de cheltuieli salariale cât și pentru bunuri materiale și servicii, care a fost suportată în mare parte din veniturile realizate cu prestările de servicii pentru Casa de  Asigurări de Sănătate Cluj. Datorită scăderii proporției pe care aceste servicii le au în totalul veniturilor realizate de institut, suntem în situația de a aloca peste 25% din fondul de salarii  pentru plata personalului medical implicat în activități legate de transplantul de organe și de a găsi surse alternative de finanțare pentru cheltuielile de reparații și piese de schimb pentru a putea continua derularea acestui program”.

După expunerea problemei, managerul ICUTR cere sprijinul financiar al Primăriei Cluj-Napoca, ”Suntem în situația de a apela la ajutorul dumneavoastră”, și recunoaște că trei miniștri ai Sănătății au fost sesizați în această problemă, în repetate rânduri, dar fără rezultat.

Argumentele conducerii ICTUR au fost foarte convingătoare deoarece consilierii locali au aprobat suma de 150.000 de lei pentru a acoperi cheltuielile și datoriile acumulate fie ele și printr-un programul național de sănătate finanțat de Ministerul Sănătății.

Nu de aceleași beneficii se bucură alte spitale clujene. Unor manageri de spitale nici nu le-au trecut prin cap că ar putea exista o variantă salvatoare care să vină chiar de la Primărie. ”Să primim bani de la Primărie pentru arierate? Nici vorbă. Nu avem nici o speranță în acest sens. Am avea nevoie de bani pe secția de terapie instensivă. Stăm cu oamenii și nu-i putem prelua că nu avem finanțare”, spune managerul Spitalului Clinic de Boli Infecțioase, Ioan Mureșan.

De asemenea, nici spitalul cel mai mare din județul Cluj și cu cele mai mari datorii nu a beneficiat de bani de la Primărie pentru a-și plăti arieratele acumulate pe programe naționale de sănătate. ”Din câte știu nu am primit niciodată bani de la Primărie pentru arierate pentru că suntem finanțați de la Ministerul Sănătății”, declară directorul de îngrijiri al Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca, Monica Costin.

Există și cazuri fericite cum este cel al Spitalului de Recuperare care nu a acumulat datorii. ”Nu a fost cazul să primim bani pentru că nu am avut arierate. Nu știu dacă am fi primit bani sau nu”, afirmă managerul Spitalului de Recuperare, Sanda Patrichi.

”Transilvania Reporter” a contactat reprezentanții Primăriei Cluj-Napoca pentru a afla dacă vor satisface și alte cereri din partea altor unități sanitare cu paturi cu datorii mai ales că s-a creat un precedent, acordându-se bani pentru Institutul Clinic de Urologie. Din păcate, nu a primit nici un răspuns.

Postaţi un comentariu