Sandor Kruk, doctorand la Oxford: cu picioarele pe Pământ, cu gândul la spaţiu

Observator din Mauna Kea, Hawaii/ Foto: arhiva personala

Sunt tineri, ambiţioşi şi tobă de carte. Vorbim despre studenţii români de pe mapamond care au avut curajul şi perseverenţa de a-şi urma pasiunea pentru studiu şi visele în cele mai diferite puncte de pe glob. Transilvania Reporter îşi propune să vă prezinte săptămânal în cadrul campaniei „Români în amfiteatrele lumii” poveştile de viaţă, pasiunile şi realizările celor mai valoroşi şi premiaţi tineri români, care studiază la unele din cele mai prestigioase universităţi din lume sau care au ales să înveţe în locuri dintre cele mai surprinzătoare pentru a-şi lărgi orizontul şi experienţa de viaţă.

Nu a descoperit încă noi planete, dar pasiunea sa pentru astrofizică l-a purtat departe. Băimăreanul Sandor Kruk este în prezent doctorand la Universitatea Oxford din Anglia, unde a pus bazele olimpiadei de astrofizică pentru elevii pasionaţi, dar şi o şcoală de vară pentru elevii români cu potenţial, dar care provin din familii modeste. Tânărul face parte din echipa bine cunoscutului proiect Galaxy Zoo, în cadrul căruia cercetează atât comportamentul uman, cât şi „disponibilitatea” unei galaxi de a produce stele, precum şi motivele care duc la acest lucru.  

Reporter: Când anume ți-ai descoperit pasiunea pentru astrofizică? Ai avut un mentor în acest domeniu?

Sandor Kruk: Eram în clasa a IX-a, abia intrat în liceu, când am auzit că în Baia Mare se organizează pentru prima oară olimpiada judeţeană de astronomie şi astrofizica şi, din curiozitate, am zis să particip. Am obţinut  un loc bun, deloc surprinzător, fiind doar doi participanţi. A urmat olimpiada naţională unde am fost plăcut surprins de ingeniozitatea întrebărilor, ceva neîntâlnit la materiile predate în scoala, precum şi de interdisciplinaritatea domeniului – foloseam cunoştiinţe din fizică, matematică şi geografie, materii care mi-au plăcut dintotdeauna. Cu toţii avem mentori în şcoală, profesori care ne-au inspirat, eu am avut şansa să întâlnesc un profesor de fizică, Lucian Stoian, căruia îi plăcea astronomia, şi, deşi nu cunoştea prea bine domeniul, m-a ajutat şi am studiat împreună.

Reporter: Încă din timpul liceului ai reprezentat România la olimpiade internaționale. Cât de grea a fost pregătirea? Aveai și alți colegi pasionați? Cum a fost experiența? Ce îți amintești din perioada olimpiadelor? Ce a fost cel mai dificil pentru tine?

Sandor Kruk: Nu mi s-a părut grea pregătirea pentru că faceam ceva ce îmi plăcea. Chiar mă bucuram pentru că făceam ceva extracuricular şi nu aveam presiunea temelor sau a ascultatului. Nu am fost mulţi, la început am fost singurul din judeţ, iar în ţară au fost vreo 100 de participanţi la Olimpiada Naţională. Îmi plăcea mult să mă întâlnesc cu colegii pasionaţi de astronomie, să lucrăm şi să ne distrăm împreună. Am petrecut mult timp împreună la olimpiade şi tabere în timpul licelui, chiar şi acum, după 10 ani ţinem legătura şi ne întâlnim. Îmi amintesc cu plăcere de prietenie, de dorinta de a ne ajuta unii pe altii, chiar dacă eram în competiţie.

Reporter: Ai fondat împreună cu profesorul tău de fizică din liceu cercul de astronomie de la Colegiul Național „Vasile Lucaciu” in Baia Mare. Cum v-a venit ideea? Prin ce activități ați reușit să îi atrageți pe tineri spre acest cerc extracuricular?

Sandor Kruk: După ce am studiat domeniul, am considerat că ar fi bine să împărtăşim şi altora lucrurile interesante pe care le-am învăţat. Profesorul de fizică a primit aprobare de la inspectorat pentru a organiza un cerc de excelenţa în astronomie, iar astronomia nefiind predată în şcoală a atras mulţi studenţi interesaţi să înveţe ceva nou. De-a lungul timpului, au fost mulţi elevi participanţi, unii din ei ajungând la olimpiadele internaţionale unde au obţinut rezultate remarcabile, depăşindu-le pe ale mele. Ei au crescut la rândul lor şi acum studiază şi ei astrofizică la universităţi de renume. Cercul de astronomie de la Colegiul Naţional „Vasile Lucaciu” a ajuns să fie recunoscut la nivel naţional, domnul Stoian continuând să inspire multi alţi elevi, în fiecare an, prin diverse activităţi precum observaţiile cu telescopul.

Participare în cadrul Olimpiadei de astrofizică din Indonezia- Foto: arhiva personală

Reporter: Când anume ai decis să pleci la studii în Anglia? A fost prima opțiune? Care e povestea plecării?

Sandor Kruk: Dintotdeauna mi-am dorit să studiez „în afară”, mai ales pentru că astrofizica nu se poate studia la universitate în România. În Anglia am ajuns mai mult din conjunctura decât voit. Când eram eu la liceu, „moda” era să studiezi în America, mulţi prieteni ai mei aplicând să studieze acolo. Am aplicat şi eu, dar nu am reuşit – nici până astăzi nu am înţeles care e secretul unei aplicaţii de succes la o universitate din America. Anglia a fost a doua opţiunea mea, în cazul în care nu reuşeam în America. Iar în Anglia nu am aplicat la cele mai bune universităţi: Oxford sau Cambridge, pentru că trecuse termenul de admitere. Şi aşa am ajuns la University College London. A fost o experienţă noua, şi la început terifiantă, pentru ca urma să locuiesc în unul din cele mai mari oraşe ale lumii.

Reporter: Ai terminat facultatea în Londra ca şef de promoţie la materia studiată şi ai decis să îți continui studiile doctorale în cadrul proiectui Galaxy Zoo. Ne poți povesti puțin despre acest proiect? Ce anume studiezi în cadrul acestuia?

Sandor Kruk: Ideea proiectului reiese chiar din numele „Galaxy Zoo”. Dacă acum un secol ştiam de existenţa unei singure galaxii, a noastră, cu ajutorul telescoapelor moderne am fotografiat milioane de galaxii, fiecare arătând diferit. Pentru a înţelege cum au evoluat ele de la începutul Universului până astăzi e nevoie de oameni care să analizeze acest volum imens de date. Galaxy Zoo uneşte oamenii de ştiinţă cu oamenii de rând, care au şansa să vadă imagini cu galaxii pe website-ul www.galaxyzoo.org (de multe ori văzute de om pentru prima oara), să răspundă la întrebări simple cu privire la aspectul lor şi uneori să facă descoperiri importante. Rolul meu în cadrul proiectului e să analizez clasificările oamenilor şi să înţeleg mai bine de ce anumite tipuri de galaxii sunt mai eficiente în a produce stele decât altele, comparând datele observaţionale cu modele de evoluţie a galaxiilor.

Reporter: Ce înseamnă astrofizica pentru tine?

Sandor Kruk: Spre deosebire de fizicieni, astrofizicienii nu au un laborator unde să-şi facă experimentele. Avem un singur Univers pe care să-l studiem şi care mereu ne surprinde. M-au fascinat mereu descoperirile din astrofizică, fiind un domeniu în care chiar dacă am progresat enorm, încă cunoaştem foarte puţine.

Reporter: Care crezi ca sunt principalele avantaje ale sistemului de învățământ din Anglia?

Sandor Kruk: Trecând peste deja stereotipurile de genul şcoala occidentală e mai practică, în primul rând la universitate în Anglia am învăţat cum şi unde să îmi caut informaţiile. Niciodată nu mi s-au dat paşii pe care trebuie să-i urmez pentru a ajunge la un anumit rezultat, dar totodată niciodată nu mi s-a spus că ceea ce am făcut e greşit pentru că nu am urmat un anumit tipar. La facultate nu sunt multe ore de curs, dar trebuie să petreci mult timp studiind singur şi aprofundând materia. De asemenea un mare avantaj e accentul pus pe activităţile extracurilare precum asociaţiile studenteşti şi proiectele de voluntariat. Cred că am învăţat mai multe din aceste activităţi, de exemplu cum se conduce o societate, cum se comunică eficient cu oamenii, cum se scrie o constituţie sau cum se lucrează în echipă, decât am învăţat din cursuri. Mulţi angajatori străini caută aceste deprinderi şi le situează mai presus decât rezultatele de la învăţătură. Un alt avantaj e faptul că studenţii nu aleargă după note, ci pentru dezolvatarea personală. 

Reporter: Dar principalele dezavantaje?

Sandor Kruk: Elevii din Anglia se specializează prea devreme. Încă din liceu ei trebuie să-şi aleagă doar trei materii pe care să le studieze, iar la facultate eşti constrâns să studiezi una din cele trei materii din liceu, altfel sunt mici şansele să fii admis. Nu ştiu câţi oameni ştiu cu exactitate ce doresc să facă în viaţa de la vârsta de 16 ani. Un alt dezavantaj e lipsa rigurozităţii în matematica şi fizica cu care am fost obişnuit din şcoala românească.

Reporter: Cum ai fost primit ca român în Anglia? Te-ai simți vreodată discriminat din acest motiv?

Sandor Kruk: Nu am fost niciodată discriminat, cel puţin la universitate şi în cercetare toţi sunt trataţi la fel. Există un cod de etică la care toţi trebuie să adere.

Reporter: Cât de greu a fost să implementezi în Anglia olimpiada de astronomie și astrofizică? De ce crezi că nu a existat o astfel de olimpiadă înainte?

Sandor Kruk: Nu a fost greu pentru că am avut sprijinul oamenilor. Când am ajuns la Oxford, am aflat că olimpiada de fizică e administrată de universitate, aşa că le-am propus un nou proiect – organizarea unei olimpiade de astronomie şi astrofizică. Au fost convinşi că e o idee bună şi mi-au dat fondurile necesare organizării olimpiadei, precum şi baza de date cu şcolile din Anglia care participă regulat la olimpiadă. Anglia nu are o tradiţie la fel de îndelungată ca România în ceea ce priveşte olimpiadele. Asta deoarece strategia ministerului educaţiei de aici e „bottom-up”, spre deosebire de „top-bottom”. Adică prioritatea e pregătirea de bază a majorităţii elevilor, pentru a asigura un nivel bun de educaţie la nivel naţional.

De multe ori elevii cu mai mult potenţial sunt lăsaţi să se descurce singuri, ceea ce şi fac într-un final. Aici a funcţionat ideea de olimpiadă, pentru că le oferă ceva în plus elevilor din această nişă.  Ideea că noi românii suntem mai înzestraţi, dovada fiind rezultatele foarte bune de la olimpiadele internaţionale e ipocrită, deoarece noi am crescut cu competiţia, şi cu experienţa olimpiadelor pe când cei din Anglia nu au avut această experienţă, iar elevii buni sunt mai greu de identificat. De exemplu, în aceşti doi ani de când funcţionează olimpiada în Anglia, Marea Britanie a obţinut rezultate foarte bune la olimpiadele internaţionale, chiar dacă elevii au început să studieze materia cu doar câteva luni înainte de olimpiadă.

Reporter: Ai fondat împreună cu comunitatea de români din Oxford prima școală de vară dedicată tinerilor elevi români cu potențial, dar care provin din familii modeste. Cum a fost primit proiectul de către elevi? Ce se întâmplă efectiv în cadrul școlii de vară? Cum sunt selectați tinerii?

Sandor Kruk: Toţi românii din Oxford (sunt circa 120 de studenţi români) se întâlnesc, discută şi le pasă de ceea ce se întâmplă în România. Nu cred că există un român care să nu-şi dorească să se întoarcă la un moment dat şi să ajute cu experienţa dobândită aici la crearea unei societăţi mai bune. Din acest motiv a luat naştere şi proiectul Oxford for Romania. În Oxford, fiind una din cele mai bune universităţi din lume, sunt multe şcoli de vară, dar costul lor e foarte ridicat. Sunt mulţi elevi români cu potenţial care nu şi-ar permite să studieze la Oxford, de aceea ne-am gândit să oferim şansa şi altor elevi de a studia aici. Prima ediţie a şcolii a fost foarte bine primită, am reuşit să aducem 21 de elevi din clasele X-XI pentru o săptămână de cursuri multidisciplinare predate de cei din comunitatea de români din Oxford.

Sandor Kruk la NASA- Foto: arhiva personală

Am avut succes şi cu strânsul de fonduri, o parte din bani i-am strâns din crowdsourcing, iar restul din sponsorizări individuale. Tinerii au fost selectaţi, în această primă fază din 100 de aplicaţii, în general de la elevi de la şcolile unde am studiat noi. În viitor vom face o selecţie naţională în toate şcolile care doresc să participe.

Reporter: În ce condiții te-ai întorce să profesezi în România? Te-ai gândit să îi dai o șansă?

Sandor Kruk: Mi-ar plăcea să mă întorc la un moment dat. Cercetarea nu e încă o prioritate în România, astrofizica nici pe atat. Dar asta creează şi o oportunitate de a iniţia un proiect în România, iar Uniunea Europeană ar sprijini astfel de iniţiative în ţări mai puţin dezvoltate pe anumite domenii. Dar mai întâi de toate trebuie să câştig experienţă, să învăţ de la alţii şi să fiu recunoscut în domeniu. De asemenea ar trebui să se schimbe şi mentalitatea în România, de la sistemul învechit în care ne aflăm la meritocraţie şi competenţa în sistemul de  învăţământului şi în alte domenii cheie.

Reporter: Cum arată o zi din viața ta?

Sandor Kruk: În general lucrez la birou sau la bibliotecă, asist la seminarii şi prelegeri, predau unele cursuri şi frecventez conferinţe.

Reporter: De ce îți este cel mai dor când vine vorba de România?

Sandor Kruk: De oameni, de aceea majoritatea prietenilor mei de aici sunt români.

Reporter: Ce îți place să faci în timpul liber?

Sandor Kruk: Îmi place mult să călătoresc. De fiecare dată când se iveşte ocazia unui bilet ieftin, călătoresc împreună cu prietena mea într-o ţară pe care nu am mai vizitat-o. Deocamdată am vizitat 29 de ţări, dar mi-ar plăcea să văd şi altele…mai sunt multe.

Reporter: Ce planuri de viitor ai?

Sandor Kruk: În primul rând să-mi termin doctoratul anul viitor şi să-mi găsesc un post-doctorat la o universitate bună. În cercetare e greu să-ţi faci planuri pe termen lung.


Publicitate

Postaţi un comentariu