O călătorie spre centrul României

Imagine panoramică din centrul geografic al României (indicat de drapel). În stânga imaginii, clădirea Transgaz Făgăraș/ Foto: Vakarcs Lorand

Unde este centrul geografic al României? O întrebare banală, căreia extrem de puțină lume îi cunoaște răspunsul adevărat. Revista „Sinteza” a publicat în luna august un material amplu pe această temă, pe care îl reproducem în continuare.

Cunoștințele geografice populare, consultate și cultivate mai cu seamă prin Google, indică satul Dealu Frumos din comuna Merghindeal, județul Sibiu, ca fiind centrul țării. Acest loc a fost legitimat ca „buric” al României atât de mass-media cu pretenții cât și de numeroase bloguri, prin publicarea de reportaje și relatări în acest sens. Argumentul suprem al acestei poziționări este existența unui panou ruginit și cu greșeli de limbă, amplasat la intrarea în sat, panou care informează călătorul că se află în centrul țării. O informație falsă, bazată pe „gura satului”, după cum urma să aflăm.

În realitate, centrul României se găsește la circa 30 de kilometri distanță, la marginea orașului Făgăraș.

Modus operandi

Pentru a determina centrul țării, revista „Sinteza” a apelat la ajutorul conferențiarului universitar Ioan Rus de la Facultatea de Geografie a Universității „Babeș-Bolyai”, departamentul de Geografie Fizică și Tehnică. Potrivit calculelor realizate de conferențiarul universitar, centrul României are coordonatele: 45° 50′ 03.8483″, latitudine nordică, și 24° 59′ 49.1590″, longitudine estică. „Dacă România ar fi o bucată de carton și am sprijini-o în acest punct pe vârful unui creion, ea ar sta în echilibru”, explică, plastic, cadrul universitar.

Pentru calcularea centrului României, conferențiarul a folosit un program informatic de tip GIS (Geographic Information System). Rezultatele le-a suprapus peste harta tridimensională a României a programului Google Earth. „Sunt o serie de calcule geometrice destul de sofisticate care trebuie făcute, iar apoi rezultatul se confruntă cu o hartă cât mai detaliată și astfel, se obține centrul geografic al României”, a mai spus conf. dr. Ioan Rus.

Coordonatele geografice indicate de universitarul clujean arată centrul țării ca fiind situat la 53 de metri sud-vest de o clădire amplasată pe strada Negoiu, aproape de ieșirea din Făgăraș spre Brașov.

Centrul României, potrivit calculelor realizate de conferențiarul universitar Ioan Rus

Oamenii din centrul țării

La fața locului, clădirea de pe hartă s-a dovedit a fi Sectorul Făgăraș a SC Transgaz Mediaș, iar centrul țării, determinat conform indicațiilor conferențiarului Rus se găsește pe o tarla cultivată cu sfeclă de zahăr. În sud, Munții Făgăraș, supranumiți Alpii Transilvăneni, asigură în zare un decor spectaculos, spre Nord, Valea Oltului se întinde domoală și înverzită de culturi, în timp ce spre vest și sud-vest peisajul e animat de două blocuri proeminente și de restul peisajului urban al orașului Făgăraș, situat cam la un kilometru distanță. În final, spre est și nord-est privirea este blocată de șoseaua de centură (strada Negoiu) și clădirea industrial-posomorâtă a Transgaz.

În ghereta paznicului de la Transgaz, Constantin Judele este omul care lucrează zi de zi lângă centrul geografic al țării. Râde cu toată inima când află că la 50 de metri de ghereta lui se află „buricul” României. Vesel și săritor, are în spate o poveste tipică pentru mulți făgărășeni: a lucrat 32 de ani la combinatul industrial Nitramonia, apoi, în 2000 a ieșit în pensie, la numai 50 de ani, după ce în anii 1990 locul de muncă i-a fost mai tot timpul amenințat, din cauza restructurărilor prin care a trecut platforma industrială. După trei ani de pensie, ca să-și rotunjească veniturile și încă în putere, s-a angajat ca agent la firma care asigură paza la Transgaz. „Și chiar aici îi centru’ României? Nu m-am gândit niciodată. Știm toți că Făgărașul e în centrul țării, dar că aici e chiar centrul-centrul, nu mă așteptam. Poate primesc vreo mărire de salariu că păzesc centrul țării”, glumește paznicul, în vârstă de 64 de ani. În total, în cadrul sectorului Transgaz Făgăraș lucrează 89 de persoane, coordonate din birourile clădirii cu vedere spre centrul țării.

Unul dintre vecinii parcelei de pământ din centrul țării, Constantin Criste, are o grădină de zarzavaturi la care se deplasează cu bicicleta, deși numără 77 de ani. Nu se plânge de viața pe care o are – tocmai a băut un păhărel de vin bun, deși e doar miezul zilei – și nici de cea pe care a avut-o: s-a născut în Ghimpați, județul Giurgiu, dar s-a mutat în Făgăraș fix în 21 iunie 1956, ca electrician auto. „Să nu cumva să scrieți ceva rău de Făgăraș, că e oraș frumos și cu oameni cum nu mai găsești niciunde. Am avut viață bună aici. Și soția mea e tot din Regat, din Râmnicu Sărat, da’ ia întrebați-o dacă s-ar mai duce din Ardeal. Vă zic eu: oameni și viață ca în Ardeal nu mai e în toată țara”, declară ritos bărbatul.

Constantin Judele, românul care muncește cel mai aproape de centrul României/ Foto: Vakarcs Lorand

Proprietarul parcelei de pământ este doamna Paraschiva Brumboiu. O femeie în vârstă de 80 de ani, văduvă, dintr-o familie făgărășană foarte respectabilă. Locuiește într-o casă frumoasă cu etaj, pe o stradă umbrită de copaci crescuți în fața porților aliniate nemțește. „Pământul de acolo este de la străbunicul și bunicul soțului meu. A fost al lor, apoi a fost luat de IAS (Întreprinderea Agricolă de Stat ), ni s-a retrocedat și apoi l-am dat în arendă”, povestește, pe scurt, doamna Brumboiu istoria petecului de pământ. Acum sunt doi proprietari ai terenului, deoarece soțul său a avut un frate, iar parcela se împarte, de drept, la doi. Dar cum nu s-a făcut succesiunea după fratele soțului său, la vânzarea pământului încă nu s-a gândit. În total, familia Brumobiu are în zona centrului României o suprafață de cinci hectare de teren, pe care încasează 800 de lei pe an din arendă. „Nu e mult. Poate că acum, că află lumea că acolo e centrul țării, îi crește valoarea, dar eu sunt bucuroasă că-l lucrează și nu rămâne pârloagă”, încheie doamna Brumboiu.

Tarlaua de teren pe care se află centrul țării este luată în arendă de Ferma 7 Valea Olt. „E un teren bun, cel mai bun care poate fi în Transilvania, de clasa II. clasa I nu este decât în Regat”, spune patronul fermei, Ștefan Stoleru. E amuzat de ideea că are în arendă „buricul” României, dar nu vede la ce i-ar folosi asta. „Păi, terenul nu dă producția mai mare, nici dacă acolo e centrul Pământului. Și oricum, despre ce Românie vorbim, că dacă mai era la noi Basarabia și Cadrilaterul, altundeva ieșeau calculele”, punctează arendașul.

Planuri de promovare

[stextbox id=”custom” caption=”Centrul Europei este în Lituania” float=”true” width=”300″]
La nivel continental, centrul Europei este disputat de mai multe țări, în funcție de definițiile date teritoriului european. Folosind metoda de determinare a centrului gravitațional al figurii geometrice Europa (cea folosită și de conf. dr. Ioan Rus pentru determinarea centrului României), un geograf francez a calculat în 1989 că acest loc se află în Lituania, la 26 de kilometri nord de capitala Vilnius, în satul Purnuškės. Un monument impresionant (foto deasupra) a fost ridicat aici în 2004, și zona întreagă a devenit obiectiv turistic.
În ceea ce privește centrul geografic al Uniunii Europene, acesta s-a mutat pe măsura extinderii. Actualul centrul al Uniunii formate din 28 de state se găsește în Germania, în localitatea Westerngrund. [/stextbox]
Principalul obiectiv turistic din Făgăraș este cetatea orașului, protejată de un șanț de apă, lucru care îi dă un farmec deosebit. Recent restaurată, fortificația a beneficiat de o promovare nesperată, după ce cunoscutul site american de știri Huffington Post a plasat-o pe locul doi într-un top al celor mai interesante castele din lume.

Directoarea muzeului Țării Făgărașului, găzduit în incinta cetății, spune că va folosi în promovarea cetății faptul că pe raza orașului se află centrul țării. „Acum facem panotajul exterior. Mă gândesc să introducem cumva și această informație. Noi, făgărășenii, știam că suntem în mijlocul țării, dar nu știam că aici se află chiar centrul geografic. Vom exploata această informație pentru promovarea cetății”, a declarat directoarea muzeului, Elena Băjenaru.

Primarul orașului, Sorin Constantin Mănduc, spune și el că va încerca să exploateze din punct de vedere turistic amplasarea orașului, dar are și o perspectivă mai filosofică asupra chestiunii. „Destinul unor oameni și al unor locuri este de a fi la marginea lumii. Destinul fericit al Făgărașului este de a se afla la kilometrul zero al României. (…) Studiile care demonstrează că Făgărașul se află exact în centrul României justifică și mai mult decizia înaintașilor noștri de a ridica, în urmă cu 600 de ani, o fortificație strategică de apărare. O cetate care nu a fost cucerită niciodată. Faptul că Făgărașul este locul de unde se ajunge cel mai rapid în oricare colț al țării, faptul că se află la baza unui triunghi cultural de excepție (Brașov – Sibiu – Sighișoara) reprezintă un semn divin și un privilegiu pentru oamenii acestor locuri”, spune acesta.

Celălalt „centru”

La aproximativ 30 de kilometri de Făgăraș, se află Dealu Frumos, fost sat săsesc, cu o biserică fortificată pitorească, cu străzi late și case ca niște cetăți în miniatură. La intrarea în sat dinspre Agnita, un panou informează călătorul că acolo se află centrul României, alături de o hartă schematică a țării, cu satul scos în evidență. În spatele panoului se găsește un mic monument de piatră, cu un vultur deasupra și inscripții în limba germană, care sărbătoresc finalizarea lucrărilor la drumul Agnita-Cincu, realizat în 1858, când Transilvania făcea parte din Imperiul Austriac. „Apăi, totul a pornit de la ce zicea lumea din sat, pornind de la monumentul din spate; e o legendă locală pornită de la acel monument că aici e centrul României, că sătenii nu știau mai demult germana și atunci au explicat existența monumentului prin aceea că acolo e centrul țării. Apoi, acum opt ani, pe baza acestei legende, fostul primar a pus panoul, ca să fie ceva și în limba română, nu doar în germană”, explică Aurel Ioan Țerbea, primarul comunei Merghindeal, din care aparține satul Dealu Frumos.

Panoul greșit gramatical din Dealu Frumos/ Foto: Vakarcs Lorand

Cât despre măsurători științifice, nici poveste, mai spune primarul. Totuși, panoul va rămâne acolo, deși a început să ruginească: „Îl lăsăm acolo, că am văzut că lumea oprește și își mai face fotografii și le pune pe internet, așa că a ajuns lumea să audă mai mult de Dealu Frumos”.

Șase trasee spre centrul țării

O călătorie spre Făgăraș este un roadtrip spectaculos de oriunde l-ai începe. Alpii Transilvăneni, cum sunt porecliți Munții Făgărașului, și Valea Oltului pe cursul său ardelean, umbrită înspre nord de coline blânde, asigură un peisaj de basm pentru toată Țara Făgărașului. Cetatea Făgăraș, Mănăstirea Sâmbăta de Sus, cea de la Șinca Veche, o serie de muzee etnografice din satele și comunele regiunii, dar și romanticele ruine ale abației cisterciene de la Cârța sunt doar câteva din atracțiile culturale care pigmentează regiunea. Iată șase propuneri de trasee rutiere spre centrul țării:

1. Dinspre București, Dobrogea și estul Munteniei: pe Valea Prahovei și apoi, trecând Țara Bârsei, prin Codlea. Pe acest traseu, intrarea în Țara Făgărașului se face prin Șercaia. Obiective turistice majore: Castelul Peleș de la Sinaia, centrul vechi al Brașovului, biserica fortificată din Codlea.
2. Dinspre Muntenia de vest și Oltenia: din Câmpulung se urmează culoarul Rucăr-Bran, se ajunge la Râșnov, apoi se continuă prin Șinca Nouă, până la Făgăraș. Obiective turistice majore: Mănăstirea Negru Vodă din Câmpulung, Cetatea Bran, Cetatea Râșnov, mănăstirea rupestră Șinca Veche.
3. Dinspre Transilvania de Nord, Maramureș și Crișana: din Târnăveni se urmează șoseaua pe ruta Mediaș-Agnita-Voila, iar apoi se continuă până la Făgăraș. Drumul superb traversează colinele din Podișul Târnavelor și Podișul Hârtibaciului. Obiective turistice majore: centrul vechi din Mediaș, bisericile fortificate din Agnita, Dealu Frumos, Cincu și Cincșor.
4. Dinspre Banat: de la Sibiu se urmează drumul spre Brașov, care străbate aproape toată Țara Făgărațului. Obiective turistice majore pe traseu: centrul vechi din Sibiu, Palatul Brukenthal din Avrig, ruinele Abației Cârța, Muzeul „Badea Cârțan” din Cârțișoara, mănăstirea brâncovenească Sâmbăta de Sus.
5. Dinspre Moldova: se poate urma ruta prin Cheile Bicazului, care străbate apoi depresiunile din Secuime, pe traseul Gheorgheni-Sfântu Gheorghe-Brașov și de aici traseul 1 sau 2. Obiective turistice majore până la Brașov: stațiunea Tușnad, orașul Sf. Gheorghe cu Muzeul Național Secuiesc, bisericile fortificate din Prejmer (patrimoniu UNESCO) și din Hărman.
6. Pe Transfăgărășan: în partea transilvăneană, șoseaua de munte se termină chiar în Țara Făgărașului, în localitatea Cârța, apoi se urmează drumul spre Făgăraș. Obiective turistice majore pe traseu: Curtea de Argeș, cu celebra mănăstire și Biserica Domnească, Cetatea Poienari, Muzeul „Badea Cârțan” din Cârțișoara, Abația cisterciană de la Cârța.