Cât costă un vis? Radiografia vieţii de student

Cheltuiala studentului, peste 1.000 de lei/lună

Cristina şi Alina sunt din Zalău, studente în anul IV la Arhitectură, în cadrul Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca. Chiar dacă este vacanţă, ele sunt la Cluj. Şi-au terminat practica de trei săptămâni, efectuată într-un cabinet de arhitectură, iar până la sfârşitul verii, chiar dacă nu sunt remunerate şi doar pentru că iubesc ceea ce fac, vor continua să facă practică pentru a dobândi experienţă. În urmă cu patru ani, când au dat la Arhitectură, concurenţa era acerbă, de cinci candidaţi pe un loc. În acest an, concurenţa a ajuns la 3 candidaţi pe loc. Din primul an de studenţie, cele două şi-au luat rolurile în serios chiar dacă uneori au fost necesare sacrificii financiare din partea familiei, ori de altă natură din partea lor, precum renunţarea la „distracţiile” atât de caracteristice vârstei, la timpul liber, pentru a se dedica studiului. Pe parcursul anilor, au aflat ce nu le-a spus nimeni înainte, să fii student în Cluj poate fi şi măgulitor, pentru cei care vin din oraşe mai mici, dar poate fi şi foarte costisitor.

Pregătirea pentru facultate stoarce bugetul familiei

În urmă cu patru ani, la arhitectură era concurenţă mare, cinci studenţi pe un loc. Însă fetele ştiau că au de a face cu un examen foarte exigent şi s-au pregătit din timp. “Nu ai cum să intri la arhitectură dacă nu te pregăteşti. În liceu nu se studiază disciplinele de examen, sunt avantajaţi cei care vin de la licee de artă şi arhitectură, dar şi ei au un minim de cunoştinţe şi necesită o pregătire mai aprofundată. Atât pregătirea cât şi facultatea este costisitoare şi trebuie să ştii dinainte în ce te bagi, să-ţi evaluezi veniturile”, afirmă Alina.

Pregătirea pentru facultate a însemnat, pentru cele două, un an în care de două ori pe lună veneau la ore de geometrie şi desen liber. Din buzunar părinţii scoteau 120 de lei pe lună, bani la care se adăugau alţii de drum şi de mâncare. “Ca să dăm la arhitectură a fost nevoie să luăm ore la Cluj. În Zalău nu avea cine să ne predea. Trebuia să venim la două săptămâni să luăm ore şi apoi să ne reîntoarcem acasă. Studiam în paralel, disciplinele de liceu, dar şi cele pentru examenul de admitere, geometrie descriptivă şi desen liber. Plăteam 120 de lei la două săptămâni, plus banii de drum şi mâncare. Existau perioade când veneam şi în fiecare weekend”, îşi aminteşte Alina.

Alina şi Cristina au intrat amândouă la arhitectură, iar părinţii lor au trebuit să-şi reevalueze priorităţile. Pe primul plan au pus susţinerea financiară a celor două studente la Cluj. “În general, indiferent de situaţia financiară, părinţii fac sacrificii pentru a-şi ţine copiii în şcoală. Ai mei mă ajută. Au amânat alte proiecte mai importante pe care le aveau în vedere, cum este casa de la ţară pe care ne-o dorim toţi”, afirmă Alina.

Pe de altă parte, părinţii Cristinei au fost mai prevăzători şi s-au pregătit din timp pentru atunci când fata lor va deveni studentă: “Am noroc, părinţii mei au făcut economii. Şi-au făcut nişte calcule ca să ştie cât ar costa să mă ţină 6 ani în facultate. Dar cunosc şi colegi care îşi plătesc căminul din bursă şi sunt obligaţi să aibă note sufiecient de mari ca să primească burse”.

Pentru studenţii care au un sigur părinte în serviciu este imposibil să facă arhitectura, cred fetele. Asta pentru că arhitectura este o facultate costisitoare şi care nu-ţi permite să lucrezi part-time, pentru a te întreţine în cazul în care familia nu te poate ajuta foarte mult.“Sunt mulţi studenţi care lucrează în timpul studenţiei ca să aibă un venit în plus. Noi nu ne permitem să lucrăm pentru că facultatea ne solicită foarte mult”.

„Să nu-mi spuneţi că nu aveţi bani pentru că nu mă interesează”

Prima lecţie învăţată ca studente a fost aceea să nu se plângă pentru că nu interesează pe nimeni. „În anul I, un profesor ne-a informat că o să avem nevoie de anumite materiale. Desenam de mână şi erau foarte scumpe instrumentele didactice. <Să nu-mi spuneţi că nu aveţi bani pentru că nu mă interesează>, ne-a spus preofesorul”, îşi aminteşte Cristina.

Apoi, după această lecţie dură, studentele au învăţat cum este să fii pe cont propriu: „Facultatea nu ne asigură nimic, ne facem machetele şi proiectele din banii noştri, o machetă este destul de scumpă, poate ajunge şi până la 300 de lei. Dar într-un semestru ajungi să faci şi patru machete”.

O sumă care o mai plătesc părinţii din bugetul familiei sunt banii pentru chirie, plus cheltuielile de întreţinere şi pentru mâncare. „În primul an, am stat în chirie. Colegii au insistat să stau măcar un an din cei şase la cămin. A fost o experienţă de un an în cămin, dar apoi m-am mutat. Erau condiţii bune însă pentru că eram la taxă căminul costă mai mult, aproximativ 210 de lei pe lună. Mi se părea sincer scump. Căminul era mai demult pentru persoanele care nu îşi permiteau să plătească chirie. Comparativ cu chiria, plătesc 60 de euro, plus 100 de lei cheltuielile, căminul mi se pare scump. Plătesc un milion jumate în plus dar am totuşi alte condiţii”, spune Alina. Un apartament mai mare oferă avantajul unei chirii mai mici: „Stăm la cinci minute de şcoală, într-un cartier bun şi un apartament nou. Nu ni se mai pare ieftin să stai în cămin. Stăm cinci fete într-un apartament cu trei dormitoare şi living mare. Este un preţ foarte bun, de doi ani stăm aici. Stăm două în cameră”. Însă cu cât confortul este mai mare cu atât creşte şi chiria: „Dacă ar fi să stai singur ar trebui să plăteşti 120-140 de euro şi cheltuielile de întreţinere care uneori ajuns şi la 500 de lei. Atunci probabil căminul ar renta mai bine. Cei care-şi permit sunt majoritatea singuri la părinţi sau singurul student din familie la Cluj”.

Cheltuiala studentului, peste 1.000 de lei/lună

Per total, la ce să se aştepte, în toamnă, un student boboc la Arhitectură ? 350 de lei chiria şi cheltuielile, plus 600 de lei bani de mâncare şi buzunar, plus 100 de lei cu proiectele, însumează mult peste 1.000 de lei pe lună.
Cristina şi Alina au terminat deja practica de trei sptămâni de la un birou de arhitectură, dar până la sfârşitul verii vor continua să desluşească din tainele meseriei în care se pregătesc în cadrul aceluiaşi birou. „Vom sta pentru experienţa proprie toată vara”, conchide Alina. La petrecerile în cluburi au renunţat pentru că sunt solicitante cursurile de la facultate. Apoi ieşirile în oraş ar însemna alţi bani din partea părinţilor. „Când avem timp liber, preferăm să ne odihnim. În primii doi ani de facultate ieşeam pentru a ne cunoaşte colegii şi a ne face prieteni. Dar acum, pentru că îi avem, nu mai considerăm că este musai nevoie să ieşim. Plus că dacă am ieşi în fiecare weekend în club sau la cinema am cheltui bani mai mulţi ceea ce ar fi un alt efort financiar al părinţilor”, mai adaugă cele două studente.

La Cluj, concurenţa cea mai mare la Tehnică Dentară

Cu toate că viaţa de student în Cluj este scumpă, facultăţile clujene continuă să atragă studenţi din întreaga ţară. O facultate pentru care s-au „bătut” 6, 8 candidaţi pentru un loc bugetat este Facultatea de Tehnică Dentară a Universităţii de Medicină şi Farmacie (UMF) „Iuliu Haţieganu”. Situaţia la UMF se prezintă astfel: Tehnică dentară – 6, 8 candidaţi pe loc, Radiologie şi Imagistică medicală – 3, 73 candidaţi pe loc, Medicină – 3, 01 candidaţi pe loc, Medicină Dentară – 2, 56 candidaţi pe loc.
Concurenţă s-a înregistrat şi la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca la Facultăţile de Inginerie Electrică şi Telecomunicaţii, unde au existat câte 4, 2 candidaţi pe loc. De asemenea, la Inginerie medicală şi Arhitectură au existat câte 3 candidaţi pe loc.
Surprinzător, în acest an, la Universitatea Babeş-Bolyai, concurenţa cea mai mare a fost la Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport, unde au fost 4 candidaţi pe loc. Căutate de tineri au fost şi Facultatea de Psihologie cu 3, 51 candidaţi pe loc şi Ştiinţele Economice 2, 46 candidaţi pe loc.

“În general, indiferent de situaţia financiară, părinţii fac sacrificii pentru a-şi ţine copiii în şcoală. Ai mei mă ajută. Au amânat alte proiecte mai importante pe care le aveau în vedere, cum este casa de la ţară pe care ne-o dorim toţi”, afirmă Alina.

 

“După facultate, eşti obligat să faci doi ani de rezidenţiat în cadru unui birou de arhitectură. Eşti plătit de stat cu minimum pe economie, ai nevoie de trei proiecte pe care să le susţii la Bucureşti, plus nişte examene intermediare. Însă mulţi dintre colegi nu ajung până aici. Unii colegi renunţă, alţii îşi repetă anii. Este foarte trist. De aceea înainte să dai la facultate este foarte important să ştii ceea ce implică facultatea respectivă”, Cristina, studentă Arhitectură.

 

„Arhitectura este costisitoare. Am avut colegi care au intrat la taxă şi au renunţat la facultate pentru că nu puteau plăti. E păcat că trebuie să renunţi din cauza banilor. Sunt mulţi studenţi care ţin cu dinţii de bursă, cu 280 de lei poţi să-ţi plăteşti căminul şi să ai bani de cheltuială”, Alina, studentă Arhitectură.

 

Ştiinţele economice, cele mai râvnite la Baia Mare

Centrul Universitar Nord din Baia Mare (CUNBM) are patru facultăţi acreditate: Facultatea de Inginerie, Facultatea de Resurse Minerale şi Mediu, Facultatea de Litere, respectiv facultatea de Ştiinţe. Fiecare dintre aceste facultăţi are minimum opt specializări de licenţă. La finele anului universitar 2012 – 2013, la universitatea băimăreană erau înscrişi 4.560 de studenţi. La aceştia se mai adaugă alţi 600 care vor fi admişi în această vară. Totuşi, concurenţa este acerbă, unele profile fiind mult mai căutate decât altele. „Pentru cele 600 de locuri avem peste 1.100 de dosare depuse. Abia azi (n.r. 31 iulie) se va lua o decizie”, a precizat profesorul universitar Dan Călin Peter, rectorul CUNBM.

Dacă la unele specializări studenţii nu se prea înghesuie, tot ce are legătură cu economia este cât se poate de dorit. Astfel, la Management şi Economia firmei se bat şapte candidaţi pentru un singur loc, la Pedagogia învăţământului primar şi preşcolar, adică învăţători şi educatori cu studii superioare, concurenţa este de 6, 4 candidaţi pe un loc, iar la Calculatoare, Mediu şi Electronică sunt câte doi concurenţi pe câte un loc. La fel de căutate sunt şi Limbile Moderne Aplicate, în mod special Engleza. Studenţii care aleg CUNBM sunt în special din Maramureş dar şi judeţele limitrofe, Satu Mare, Sălaj sau Bihor.

 Extensiile din Zalău ale universităţilor de stat şi-au completat locurile bugetate

Universitatea Tehnică din Cluj Napoca a oferit anul acesta prin extensia universitară de la Zalău 76 de locuri bugetate şi 35 de locuri cu taxă, la cele două facultăţi ce funcţionează aici: Facultatea Construcţii de Maşini, cu specializarea Tehnologia Construcţiilor de Maşini, şi Facultatea de Inginieria Materialelor şi a Mediului, cu specializarea Ingineria Procesării Materialelor.

Potrivit reprezentanţilor extensiei, peste 100 de absolvenţi de liceu din Zalău şi din Sălaj au preferat să facă facultatea mai aproape de acasă şi s-au înscris la admitere aici. 36 au fost admişi pe locurile bugetate de la TCM şi 40 la locurile fără taxă de la Ingineria Procesării Materialelor. Nu la fel de atractive au fost locurile cu taxă, la TCM fiind ocupate doar trei dintre cele 25 puse la dispoziţie, iar la cealaltă facultate – unu din zece. Pentru locurile cu taxă rămase libere va fi organizată în septembrie o nouă sesiune de admitere, când universitatea ar putea oferi şi o suplimentare de locuri bugetate.

Cea de-a doua universitate de stat care are extensie la Zalău este Universitatea „Babeş – Bolyai”, care funcţionează aici cu Facultatea de Geografie – specializarea Geografia Turismului. Potrivit Anamariei Corpade, directorul extensiei, pentru cele 20 de locuri de la buget şi 30 cu taxă s-au înscris 25 de candidaţi. Doar 19 şi-au confirmat locul, aşa că pentru sesiunea de toamnă, ce va avea loc în perioada 9 – 11 septembrie, a mai rămas un loc bugetat şi cele 30 de locuri cu taxă.

Text scris de Tia Sârca, Olimpia Man, Simona Munteanu

 


Publicitate

1 Comentariu

  1. Teo spune:

    Pai daca nu v-a convenit sa stati in caminele de la UT care sunt decente, de cele din Hasdeu (de la 1 la 6) ati fi fost oripilate. Astea sunt doar fite, te poti descurca si altfel si nu-i nevoie sa renunti la note mari ca s-o faci. Spor la treaba!

Postaţi un comentariu