Ana de România – Regina din exil

Regina Ana, soţia regelui Mihai, a decedat luni, 1 august, la vârsta de 92 de ani

Trecerea în nefiinţă a reginei Ana, soţia regelui Mihai I, a readus în atenţia publicului familia regală a României şi a reaprins controverse: poate fi numită pe drept „Regina Ana a României” acea doamnă discretă, de viţă nobilă, care nu vorbea româneşte şi nici nu a văzut ţara a cărei regină se presupune că era, până la vârsta de aproape 70 de ani?

Principesa voluntar în război

Înainte de a deveni regină, a fost principesa Ana de Bourbon-Parma şi s-a născut la 18 septembrie 1923, la Paris, fiind singura fiică din cei patru copii ai Principelui René de Bourbon Parma şi ai Principesei Margareta a Danemarcei. Are un arbore genealogic impresionant: este descendentă a cinci case regale din Franţa, Danemarca, Portugalia, Austria şi Spania, fiind strănepoata regilor Christian al IX-lea al Danemarcei (pe linie maternă) şi Miguel I al Portugaliei (pe linie paternă) şi nepoata de soră a împărătesei Zita de Bourbon-Parma. „Arborele” se reflectă şi în cele şase nume de botez, primite pentru ca nicio mătuşă de viţă nobilă să nu se supere – Anne Antoinette François Charlotte Zita Marguerite Bourbon-Parma. Însă fratele mai mare, neputând să pronunţe „Anne”, a numit-o Nane, un nume pe care regina însăşi a mărturisit că îi place cel mai mult.

Principesa Ana de Bourbon-Parma s-a născut la Paris şi a copilărit în Franţa, până la izbucnirea războiului, în 1939. La 16 ani a plecat cu familia în Spania, iar apoi în Statele Unite ale Americii, unde a urmat o şcoală de artă, la New York. În paralel, pentru a-şi putea câştiga existenţa, a lucrat ca vânzătoare la magazinul universal Macy’s.

În 1942 s-a înrolat ca voluntar în armata franceză. Nu a fost doar un gest „de formă” –  împreună cu regimentul ei a fost în Algeria, Maroc, Italia, Luxemburg şi Germania, până la sfârşitul războiului. Pentru activitatea desfăşurată a fost avansată de la gradul de caporal la cel de locotenent, iar la finalul războiului a fost decorată cu medalia Crucea de Război a Franţei. “La început am condus o ambulanţă. Era o muncă foarte grea pentru că vedeai atât de multă suferinţă. După asta m-au mutat şi am devenit şoferul comandantului. Făceam curierat”, declara Regina într-un interviu acordat TVR în anul 2008.

Întâlnirea cu Regele Mihai

În acelaşi interviu, Ana de Bourbon-Parma povestea cum l-a cunoscut pe Regele Mihai în noiembrie 1948, la hotelul Claridge’s din Londra, la o recepţie organizată după nunta Reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii cu locotenentul Philip Mountbatten. “L-am cunoscut pe Mihai la vărul meu, Jean de Luxemburg, care dădea un dineu la ambasada Luxemburgului de la Londra. Cum nu ieşisem de multă vreme din armată, în loc să fac o reverenţă, am luat poziţie de drepţi şi l-am salutat lovind călcâiele ca un soldat! M-am simţit atât de umilită de mine însămi, încât am ieşit imediat”.

Şi jurnaliştii britanici de la The Telegraph au publicat, zilele trecute, amintiri despre întâlnirea Regelui cu principesa. Deşi întâlnirea celor doi a fost protocolară, Regele Mihai I a dezvăluit apoi că a fost dragoste la prima vedere când a întâlnit-o pe Ana. “S-a îndrăgostit de Ana, a fost fermecat de privirea ei pătrunzătoare, de zâmbetul ei încrezător şi de simplitatea ei”, relatează The Telegraph. La sfârşitul recepţiei, Regele i-a cerut mâna Principesei, care l-a refuzat – apoi a acceptat, câteva zile mai târziu, după ce au avut ocazia să mai petreacă timp împreună.

Regele Mihai I şi Regina Ana au format cel mai longeviv cuplu regal din istoria României.

Regele Mihai I şi Regina Ana au format cel mai longeviv cuplu regal din istoria României.

Regele Mihai s-a întors în România şi a cerut acceptul Executivului, pentru ca relaţia cu Ana să devină oficială. Premierul comunist Petru Groza i-a transmis însă că guvernul “nu şi-ar fi permis cheltuielile necesare unei nunţi”.

Nici în „tabăra” cealaltă lucrurile nu au fost mai simple. Fiind de religie catolică, principesa Ana avea nevoie de o dispensă papală pentru a se căsători cu regele României, care era creştin-ortodox. La acel moment o astfel de dispensă s-ar fi oferit numai dacă soţul/soţia non-romano-catolic ar fi îngăduit ca eventualii copii rezultaţi din căsătorie să fie botezaţi şi crescuţi în religia romano-catolică. Iar Regele Mihai a refuzat să facă o astfel de promisiune, care ar fi încălcat statutul constituţional al monarhiei româneşti.

"Bunica mea, o Mare Doamnă, pe care mereu am admirat-o pentru inima ei imensă, pentru opiniile sale puternice, pentru personalitatea şi încăpăţânarea care i-au dat puterea de a-şi spune opiniile şi de a fi sprijinul de care bunicul meu a avut atât de multă nevoie. Bunica mea iubită, prietena mea dragă, nu vei fi niciodată uitată şi mulţi te vor regreta. Dumnezeu să te odihnească!" - Nicolae Medforth Mills, fost Principe al României

„Bunica mea, o Mare Doamnă, pe care mereu am admirat-o pentru inima ei imensă, pentru opiniile sale puternice, pentru personalitatea şi încăpăţânarea care i-au dat puterea de a-şi spune opiniile şi de a fi sprijinul de care bunicul meu a avut atât de multă nevoie. Bunica mea iubită, prietena mea dragă, nu vei fi niciodată uitată şi mulţi te vor regreta. Dumnezeu să te odihnească!” – Nicolae Medforth Mills, fost Principe al României

Audienţă la Papă

Pentru a rezolva această problemă, însăşi regina-mamă Elena însoţită de mama miresei, principesa Margareta, au mers la Vatican, în audienţă la papa Pius al XII-lea. Acesta nu a fost de acord cu dispensa şi i-a cerut lui Xavier, ducele de Parma, să emită o declaraţie prin care obiecta împotriva oricărei căsătorii fără acordul papei sau a familiei miresei. În acelaşi timp, li se interzicea părinţilor miresei să participe la ceremonie. În aceste circumstanţe familia miresei a fost reprezentată de unchiul matern al principesei, Erik al Danemarcei, care era protestant şi care a condus mireasa la altar.

Nunta a avut loc pe 10 iunie 1948, în Grecia, la invitaţia regelui Pavlov (Paul) şi a reginei Frederica ai Greciei. Regele Paul, unchiul preferat al lui Mihai dinspre mamă, a fost singurul monarh dintre familiile domnitoare ale Europei care a fost dispus să îi ajute să se căsătorească.

La ceremonie au fost prezenţi, printre alţii, regina-mamă Elena a României, Regina Sofia a Spaniei şi regele Constantin al elenilor, precum şi rude din partea familiilor de Hanovra şi Hesse.

Căsătoria Regelui Mihai I şi a Reginei Ana a marcat şi începutul unui exil de 44 de ani. La început, cei doi miri au trăit în Marea Britanie, în anii ’50, unde au muncit la fermă şi în propriul lor atelier de tâmplărie. În 1956 s-au mutat în Elveţia, la Versoix , la Villa Serena, devenită simbolul Coroanei.

Regele Mihai şi Regina Ana locuiau din 2004 la Aubonne, în Elveţia, dar veneau în România de sărbători sau la diverse evenimente, fie la Castelul de la Săvârşin, fie la Palatul Elisabeta.

Regele Mihai şi Regina Ana locuiau din 2004 la Aubonne, în Elveţia, dar veneau în România de sărbători sau la diverse evenimente, fie la Castelul de la Săvârşin, fie la Palatul Elisabeta.

Moştenitorii

Regele Mihai I şi Regina Ana au împreună cinci fiice: Principesa Moştenitoare Margareta (născută în 1949), Principesa Elena (1950), Irina Walker (1953), Principesa Sofia (1957) şi Principesa Maria (1964).

În martie 2016, Casa Regală a anunţat că Regele Mihai este grav bolnav, astfel că i-a predat succesiunea la tron Principesei Margareta, prima fiică. De altfel, Margareta a fost desemnată încă din 30 decembrie 1997 să îi succeadă Regelui Mihai în toate drepturile. În anul 2007, Regele Mihai a modificat Statutul Casei Regale, permiţând moştenirea dinastică pe linie feminină şi căsătoriile membrilor familiei regale cu persoane fără sânge albastru. Niciuna dintre fiicele Regelui Mihai nu s-a căsătorit cu o persoană de rang înalt.

Potrivit termenilor dinastici, în prezent Margareta rămâne Principesă, Custode al Coroanei, iar soţul ei, Principe Consort Radu.

Regina Ana și Principesa Margareta

Regina Ana și Principesa Margareta

O perioadă, românii au avut şi un Principe, şi încă unul tânăr, frumos şi carismatic: Nicholas Medforth-Mills, fiul principesei Elena a României. Acesta şi-a primit titlul princiar la 1 aprilie 2010, find al treilea în ordinea de succesiune dinastică. Apoi, Regele Mihai I i-a retras titlul de “Principe al României” şi calificativul de “Alteţă Regală” şi l-a exclus pe Nicolae din linia de succesiune la Coroana României.

În comunicatul Casei Regale se preciza faptul că Regele Mihai a luat această decizie “cu gândul la România timpurilor care vor veni după încheierea domniei şi vieţii fiicei sale, Margareta, Custodele Coroanei”. “Păstrând aceeaşi afecţiune nepotului său”, Regele Mihai “nădăjduieşte că Nicolae va găsi, în anii viitori, un fel potrivit de a-şi servi idealurile şi de a folosi calităţile cu care Dumnezeu l-a înzestrat”, se mai spunea în comunicat.

92 de fapte în 92 de ani

  • După anunţul decesului Reginei, la 1 august, Casa Regală a publicat o serie simbolică, de 92 de lucruri mai puţin cunoscute publicului, număr ce coincide cu vârsta la care Regina Ana s-a stins din viaţă.
  • Iată câteva dintre cele 92 de fapte din viaţa Anei, Principesă de Bourbon-Parma:
  • Regina Ana s-a născut la 18 septembrie 1923 la Paris, în al XVI-lea Arondisment, ca Principesă de Bourbon-Parma.
  • Părinţii Reginei Ana au fost Principele René de Bourbon Parma şi Principesa Margareta a Danemarcei, iar bunicii ei au fost Principele Valdemar al Danemarcei, Principesa Marie de Orléans, Ducele Robert I de Parma şi Infanta Maria Antonia a Portugaliei.
  • Regina Ana are printre strămoşi atât Familia Regală de Bourbon, cât şi Familia Regală de Orléans, aflate într-o acerbă rivalitate istorică.
  • Regina Ana este nepoata (de frate) a Împărătesei Zitta a Austriei, strănepoata Regelui Cristian al IX-lea al Danemarcei, strănepoata Regelui Miguel I al Portugaliei, stră-stră-strănepoata Regelui Ludovic Filip al Franţei şi descendentă din Regele Filip al V-lea al Spaniei.
  • Încă din fragedă copilărie, Regina Ana a iubit mersul pe bicicletă şi pescuitul.
  • La vârsta de doisprezece ani, Principesa Ana a urmat la Paris, cu mare plăcere, cursuri de scrimă.
  • În 1943, Principesa Ana s-a înrolat în Forţele Franceze Libere, a traversat Atlanticul în luna septembrie şi a făcut studii de infirmieră la Casablanca, apoi la Rabat, în Maroc.
  • Fratele Reginei, Principele Michel, a luptat atât pe frontul occidental în Forţele Franceze Libere şi în Indochina, de partea armatei franceze. În Indochina a fost capturat de forţele locale, de unde a scăpat cu preţul unor mari sacrificii personale.
  • Regele Mihai s-a îndrăgostit de Principesa Ana cu mult înainte de a o cunoaşte personal. În timpul războiului, în România cinematografele prezentau, înainte de film, scurte reportaje de ştiri, cea mai mare parte de pe front. Regele Mihai, în sala de cinema a Palatului Regal, a văzut într-un reportaj de război din Maroc (1943), câteva secunde cu chipul Principesei Ana de Bourbon Parma, care lucra ca infirmieră pe front. A cerut operatorului să decupeze fotogramele filmului şi să le transforme în mici fotografii, pe care le-a păstrat apoi, în mare discreţie.
  • Reginei Ana i-au plăcut întotdeauna Jeep-urile, pe care le-a cunoscut îndeaproape ca ofiţer de legătură al Armatei Franceze Libere. Ulterior, Regele Mihai i-a dăruit două asemenea vehicule, cu care Regina a participat la numeroase competiţii, raliuri şi expediţii automobilistice.
  • Indiferenţa Reginei Ana la adresa modei şi ţinutelor vestimentare a fost moştenită de la mama sa, care obişnuia să spună “Eu nu mă îmbrac, eu mă acopăr”.
  • Principesa Ana avea numai 24 de ani când viitorul ei soţ, Regele Mihai I, a fost forţat să abdice. Împreună, ei au ales să înfrunte greutăţile unui exil care a durat cinci decenii.
  • Numele Principesei Moştenitoare Margareta vine de la mama Reginei, Principesa Margareta a Danemarcei. De atfel, unul dintre numele de botez ale Reginei a fost şi Margareta. Astfel au existat trei generaţii regale cu acelaşi nume.
  • La 15 noiembrie 1950 s-a născut la Lausanne a doua fiică a Regelui Mihai şi Reginei Ana, Principesa Elena. Principesa a fost botezată cu numele bunicii sale paterne, Regina-mamă Elena a României.
  • La 28 februarie 1953 s-a născut a treia fiică a Reginei Ana, Irina. Aceasta nu face parte din linia de succesiune la Coroana României.
  • Regina Ana a lucrat ca tâmplar, într-un atelier improvizat acasă, în timpul exilului din Anglia, pentru a nu cheltui bani cu achiziţionarea de mobilă. A vândut, duminica, la târg, unele dintre piesele de lemn executate de ea.
  • Regina Ana a văzut, în anii petrecuţi în Anglia, de mai multe ori, fantome, în cele două reşedinţe în care a locuit.
  • Când, la Villa Fantasia, Regele Mihai a avut nevoie de un mic spaţiu pentru atelierul său auto, Regina Ana a construit cu mâna ei, pentru Majestatea Sa, o magazie din lemn.
  • La Versoix, Regina Ana a ajutat adesea pe Regele Mihai la atelierul auto, secondându-l în procesul de reparare şi restaurare a jeepurilor.
  • Unul dintre jeepurile istorice, restaurate de Regele Mihai, aparţine Reginei Ana, fiind cadou personal din partea soţului său.
  • La 13 iulie 1964 s-a născut, în exil la Copenhaga, Principesa Maria a României, a cincea şi ultima fiică a Reginei Ana. Principesa Maria a României îşi trage numele atât de la Regina Maria, cât şi de la Maria de Orleans, bunica maternă a Reginei Ana.
  • De fiecare dată când cuplul regal s-au mutat în casă nouă, prima piesă ascultată a fost Poema Română, de George Enescu, un fel de binecuvântare muzicală a casei.
  • Regina a fost o fire sportivă. Între sporturile practicate s-au numărat scrima, echitaţia, ciclismul, gimnastica şi înotul.
  • Singura perioadă, în cei 68 de ani de căsătorie, în care Regina Ana a stat despărţită de mai multe ori câteva săptămâni de Regele Mihai, a fost în cei nouă ani în care Regele a lucrat ca broker autorizat la Bursa din New York.
  • Regina Ana a fost pasionată de vânătoare şi a mers, cot la cot cu verii săi la vânătorile regale din Luxemburg, Germania ori Belgia, obţinând trofee personale remarcabile.
  • Regina era cea care înregistra mesajele Regelui pentru ţară, transmise prin intermediul Radio Europa Liberă. Era mereu un moment de mister şi fascinaţie pentru Principese.
  • În 1960, Regele şi Regina au scris împreună o piesă de teatru numită “Alegerea” (“The Choice”, în original), despre lupta dintre sistemele capitalist şi comunist şi rolul credinţei în salvarea omului. Până în prezent, piesa nu s-a jucat niciodată în România. Ea a fost însă publicată în mai multe volume, în româneşte.
  • Regele şi Regina şi-au reînnoit jurămintele conjugale la Monaco, în anul 1966, în cadrul unei ceremonii religioase catolice. Acela a fost momentul în care Regina Ana a fost reprimită în sânul Bisericii Catolice, căreia i-a aparţinut întreaga viaţă.
  • Între anii 1992-1997, Regina a vizitat (fără Rege) aproape toate marile oraşe ale României, fabrici, instituţii culturale şi de binefacere. Însă cel mai bine s-a simţit în sate, unde a considerat că găseşte spiritul autentic românesc.
  • Regina Ana, ca şi Regele Mihai, a mâncat mereu la prânz un singur fel, iar masa a durat 20-30 de minute. Cina Majestăţilor Lor a început mereu la ora 18.30, a cuprins 2 feluri şi a durat 30 de minute.
  • Mutarea cuplului Regal în ţară a avut loc în anul 2001 (18 mai, la Palatul Elisabeta şi 1 iunie, la Castelul Săvârşin).
  • Regina Ana a fost un foarte talentat pictor. La Palatul Elisabeta sunt expuse, în apartamentul regal, două din lucrările Reginei.
  • Şaizeci de ani a durat absenţa Familiei Regale de la Peleş, până la repunerea oficială în posesie a Castelului, în vara anului 2008. La prima vizită a Regelui şi Reginei, aceştia au confirmat că porţile Peleşului vor rămâne mereu deschise românilor.
  • Prietenii cei mai apropiaţi ai Reginei au fost câinii de companie crescuţi de-a lungul vremii. Ultima pereche de căţei, care a locuit în casa din Elveţia, au fost Bianco şi Bambi, din rasa Chihuahua.
  • Regina Ana nu a avut niciodată pasiunea gătitului.
  • Părul Reginei Ana şi-a păstrat culoarea în mod natural, fără să albească vreodată.
  • Regina Ana a fost cea mai longevivă soţie de rege sau domnitor din întreaga istorie a României.MMLL 1

Publicitate

1 Comentariu

  1. Ion Ionescu spune:

    De casatoria catolica din 9 noiembrie 19660la biserica Saint Charles din Monaco a Anei de Bourbon Parma, de ce nu pomeniti mai manipulatorilor? Sau e mai important ce mancau ei la pranz?

Postaţi un comentariu