Viceprimarul Anna Horvath se pregăteşte pentru funcţia de primar la Cluj-Napoca

Anna Horvath, viceprimar / Foto: Dan Bodea

Preşedintele UDMR,  Kelemen Hunor, a declarat că o susţine în cursa pentru funcţia de primar la Cluj-Napoca pe actualul viceprimar al UDMR, Anna Horvath.

„Competiţia e deschisă. Dacă mă întrebaţi pe mine, eu o susţin pe doamna Horvath. Dar nu pot să decid eu, nu voi decide eu, cu toate că pentru municipii trebuie şi acordul conducerii. Este treaba organizaţiei locale. Eu personal cred că dna Horvath a avut o activitate foarte bună”, a spus Kelemen Hunor.

El a declarat, joi, într-o conferinţă de  presă, că, pentru alegerile locale de anul viitor, formaţiunea sa îşi propune să recâştige primăriile pe care le conduce în prezent, dar să câştige şi altele noi, iar acest obiectiv ar urma să fie realizat inclusiv prin prelungirea acordului cu PCM.

„Noi vrem să menţinem şi să mai câştigăm nişte primării anul viitor. Vrem să menţinem ce am avut în 2012 -203 primării am condus, conducem la această oră. Eu cred că este un scop realist. Şi vom încerca, acolo unde nu am câştigat în 2012 sau am pierdut, eventual să recâştigăm acele primării. Undeva anul viitor în aprilie vom avea finalizate toate listele de candidaţi, dar deja sunt câteva localităţi importante unde ştim cine vor fi candidaţii noştri”, a spus Kelemen Hunor.

El a adăugat că în vederea alegerilor de anul viitor ar urma să fie prelungit acordul cu PCM.

„Cu PCM vom avea mâine o întâlnire la care aproape 100% vom semna prelungirea acordului pentru 2016, atât pentru locale, cât şi pentru parlamentare. (…) E o înţelegere generală, fiindcă detaliile trebuie discutate aproape localitate cu localitate şi punerea în practică depinde şi de aceste detalii extrem de importante”, a precizat preşedintele UDMR.

Kelemen Hunor consideră că e nevoie de o resetare a clasei politice, prin care să se răspundă aşteptărilor electoratului.

„Noi încă din 2013 am simţit că există o dorinţă, o aşteptare mare privind clasa politică şi modul de a face politică, modul de a căuta soluţii la problemele oamenilor. (…) O astfel de resetare, o astfel de reformă nu se poate face în 48 de ore, nici măcar într-o lună. (…) Facem un efort de a răspunde la aşteptările oamenilor din toate punctele de vedere. De aceea, anul viitor veţi vedea schimbări majore atât în ceea ce priveşte alegerile locale, cât şi alegerile parlamentare în echipele noastre. Dar important e să avem oameni, oameni noi, dar pot fi şi oameni vechi care răspund la aşteptările societăţii. (…) Prioritatea noastră e de a restabili încrederea în valorile fundamentale şi în politică”, a punctat preşedintele UDMR.

El s-a referit şi la anul politic 2015, despre care spune că a fost unul al regresului din punct de vedere al drepturilor comunităţii maghiare: „În urma tragediei de la clubul Colectiv, putem spune că România a încetat să fie o ţară în care faptele nu au consecinţe. Dar, dintr-o altă perspectivă, pot să spun că această performanţă nu este o performanţă în toate domeniile şi sub toate aspectele ei, fiindcă din punct de vedere al drepturilor comunităţii maghiare, 2015 a fost un an foarte prost, în mod evident un an al regresului, fiindcă de la începutul anului şi până la acest moment au fost multe evenimente, multe iniţiative şi multe decizii şi hotărâri în diferite instituţii ale statului, prin care s-a încercat, pe de o parte, limitarea drepturilor obţinute prin lege, şi, pe de altă parte, victimizarea, culpabilizarea -şi acest lucru mai ales în spaţiul public, datorită dezbaterilor foarte animate- comunităţii maghiare după evenimentele de la Târgu Secuiesc”.

Potrivit acestuia, faptul că UDMR a fost în opoziţie s-a repercutat negativ în ce priveşte relaţiile dintre majoritate şi minoritatea maghiară.

„UDMR s-a aflat în opoziţie şi am simţit acest lucru de foarte multe ori, mai ales în acţiunile guvernului care a fost în funcţiune până în noiembrie. Am simţit de foarte multe ori acţiuni şi decizii în această privinţă prin care şi climatul între majoritate şi minoritate a fost schimbat şi înrăutăţit, cu toate că intenţia noastră şi interesul nostru a fost şi rămâne de a stabili nişte relaţii echilibrate şi, dacă se poate, relaţii bazate pe încredere între români şi maghiari”, a menţionat preşedintele UDMR.

În context, Kelemen Hunor a spus că evenimentul cel mai important al anului care se încheie a fost schimbarea Guvernului Ponta cu un guvern de tehnocraţi: „Cel mai important eveniment al anului 2015, dacă ne uităm la aspectele generale, este schimbarea Guvernului Ponta după evenimentele foarte tragice din noiembrie. Schimbarea guvernului înseamnă şi o altă modalitate de abordare, poate o modalitate atipică, ieşită din tiparul consacrat, fiindcă vorbim despre un guvern tehnocrat, despre un guvern care (…) are o majoritate şi nu are minoritate, nu are opoziţie. Este o invenţie foarte interesantă, un guvern care nu are o majoritate clară conturată, stabilită printr-un acord politic, dar nu are nici opoziţie. Parcă toată lumea susţine, toată lumea este alături de acest guvern. Noi am spus că democraţia nu se poate fără o majoritate clară, o majoritate politică, dar nu se poate nici fără opoziţie”.


Publicitate

Postaţi un comentariu