Valentin Naumescu: „Un partid trebuie să propună ceva, nu doar să fie împotriva a ceva”

eepurl.com

Într-un interviu acordat ziarului Transilvania Reporter, profesorul universitar Valentin Naumescu a vorbit despre inițiativa de constituire a unui partid derivat din Platforma România 100, inițiativă anunțată la sfârșitul săptămânii trecute de către fostul premier al României, Dacian Cioloș. El a explicat faptul că România 100 va continua să fie o platformă civică prin intermediul căreia să se asigure un „bazin de resurse umane calificate pentru viitorul partid”, care se va concentra mai mult pe realizarea unui program politic decât pe anunțarea și unei doctrine politice care, la un moment dat, să limiteze potențialul formațiunii.

Care sunt planurile cu privire la partidul anunțat de fostul premier Dacian Cioloș?

Trebuie spus faptul că Platforma România 100 nu va deveni un partid politic. România 100 este un ONG și așa va rămâne. Construcția partidului politic este un proces separat și paralel care va începe cât de curând, în timp ce platforma va continua să fie o organizație civică. Calitatea de membru a platformei nu se transformă automat în calitatea de membru de partid. Cu alte cuvinte, cine va dori se va putea îndrepta spre partidul politic ce se va desprinde în perioada următoare, dar nu este un lucru obligatoriu să faci politică și să fii membru de partid. Personal voi analiza atunci când vă apărea partidul politic. Sunt deschis să iau în considerare o variantă de implicare în viața politică.

Cum vedeți rolul unei mișcări civice în contextul social și politic actual?

Cred că traversăm o perioadă foarte interesantă și importantă de restructurare ș consolidare a societății civile pe o dimensiune a valorilor. Din ce în ce mai multă lume devine conștientă de necesitatea implicării individuală, devine conștientă de necesitatea contribuției la susținerea unor valori. Acest impuls a devenit foarte puternic și după Ordonanța 13 a Guvernului PSD-ALDE și după protestele masive din marile orașe. Această conștientizare nu este vizibilă doar la nivelul generației tinere, ci la mulți oameni care au standarde profesionale și educaționale ridicate, care vine spre noi și ne spun că vor să contribuie și să se implice pentru că și-au dat seama că doar așa pot salva această țară. Este foarte important să păstrăm dimensiunea civică. Partidul va avea rolul său, va intra în viața politică, va participa la ciclurile electorale, dar România 100, ca mișcare civică, va continua să capteze energiile pozitive și inovatoare din această țară și să fie un fel de bazin de resurse umane calificate pentru viitorul partid, așa cum au de altfel toate marile partide politice din Germania. În jurul fiecărui partid există în general o fundație care desfășoară proiecte specifice ONG-urilor. Cred că se completează foarte bine ideea de angajament civic cu cea de activitate politică.

Credeți că acest gen de implicare civică este, printre altele, ceva ce lipsește partidelor existente acum în România?

Cu siguranță. Mai toate partidele sau cel puțin cele tradiționale s-au rupt de mult timp de societate și de mediul non-politic. Asta este foarte ușor de văzut în sondajele de opinie în care cota de încredere a partidelor politice este la pământ. Noi nu credem că este posibilă o reconstrucție a încrederii în democrație și în viața politică fără această dimensiune civică, construită de jos în sus. Asta încercăm să facem la România 100, captând energiile tinerilor, ale oamenilor onești, ale oamenilor cu pregătire profesională și să o ducem spre palierul politic.

USR se prezenta ca fiind un partid care să iasă din paradigmă, dar în timp a arătat că nu este chiar pregătit pentru scena mare a politicii. Având acest exemplu, ce credeți că trebuie să aibă un nou partid pentru a nu eșua?

Un partid este altceva decât un ONG. Chiar dacă implicarea civică sunt binevenite, politica este mai mult decât atât. Un partid trebuie să ofere și o viziune politică, să propună ceva și nu doar să fie împotriva a ceva. Asta poate fi o provocare, pentru că este mai ușor să te opui unor coaliții sau partide, dar este dificil să vedem care sunt valorile și principiile politice care ne unesc. Din păcate, s-a văzut și în cazul USR, că luarea anumitor decizii politice a avut efecte nefaste asupra partidului. Lucrurile însă s-au mai rezolvat, au învățat lecții și partidul arată tot mai mult a partid și nu a ONG. Nu este rolul meu să comentez activitatea USR-ului și sunt convins că noul partid care se va desprinde din România 100 va avea relații foarte bune cu USR. Avem membri în Platforma România 100 care sunt în USR sau în PNL, deci este clar că suntem în aceeași zonă a gândirii civico-politice și că avem aceleași valori.

Ce ne puteți spune despre doctrina viitorului partid și despre importanța acestui element?

Nu cred că noul proiect politic va pune o doctrină înaintea programului politic. Nu se va porni de la doctrină, pentru că aceasta ar putea să aibă un potențial de divizare a membrilor, ci mai degrabă se va încerca realizarea un program politic pe baza unor principii nu foarte diferite de cele ale manifestului România 100, și de la aceste principii se va construi un program politic prin intermediul consultărilor populare, prin întâlniri în marile orașe, prin întâlniri ale experților din partid și platformă cu cetățeni și organizații profesionale. Cred că este mai important să construiești un program politic care să unifice, decât să anunți o doctrină care apoi să se dovedească a fi o haină prea mică pentru partid.

Presupunând că noul partid va fi unul de dreapta sau de centru, cel puțin pentru moment v-ați poziționa în opoziție. Cum vedeți „soarta” opoziției românești și potențialul pe care aceasta îl are în actuala legislatură?

Aritmetica din Parlament nu dă prea multe șanse partidelor din opoziție pentru a se opune majorității cu atât mai mult cu cât UDMR a susținut multe din inițiativele Guvernului PSD-ALDE. Din păcate, cred că în legislatura actuală foarte multe speranțe nu pot veni dinspre actualul parlament. Energiile trebuie concentrate pe creșterea masivă a prezenței la vot în 2020, la alegerile generale și din semnalele pe care le avem de la membri, transpare dorința de implicare nu doar prin vot, ci prin a-i aduce și pe alții la vot. Lumea înțelege tot mai bine cât de mult a contat absenteismul de la votul din decembrie 2016, când s-a ajuns la o participare la vot de 39%, care este cea mai scăzută din Europa la alegerile generale.

 

 

Postaţi un comentariu