De ce nu iubim femeile politice?

Majoritatea românilor nu ar vota pentru funcţii din administraţia locală, naţională sau europeană persoane de o altă religie decât a lor, de o altă etnie, persoane cu dizabilităţi sau cu orientare sexuală diferită. Mai mult, majoritatea respondenţilor nu ar vota la preşedinţia României o femeie sau un bărbat cu vârsta sub 35 de ani. Doar 10% dintre intervievaţi au declarat că ar vota o persoană de altă orientare sexuală, în timp ce 14% ar vota o persoană de etnie rromă şi 15% o persoană de etnie ungară. O femeie ar fi votată în funcţia de preşedinte al României de către 40% dintre români, iar rromii şi maghiarii sunt prost văzuţi, relevă rezultatele unui sondaj de opinie comandat de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării şi realizat de IRES. Cei mai mulţi dintre români ar vota însă la Cotroceni un bărbat de peste 50 de ani, în timp ce, la polul opus, doar 10% dintre cei chestionaţi susţin că ar vota o persoană cu o altă orientare sexuală.

„României i-ar trebui mult timp pentru a scăpa de prejudecăţile privind femeia în societate, având în vedere că ţara noastră încă se numără printre cele mai misogine ţări. Deşi femeile dovedesc, în multe contexte, competenţe egale sau superioare cu cele ale bărbaţilor ele nu au parte de apreciere.De câte ori o femeie obţine rezultate bune se spune despre ea că este foarte harnică, în timp ce despre bărbaţi se spune că sunt geniali, talentaţi sau extraordinari. Eu am fost prima femeie aleasă la conducerea unei filiale a Uniunii Scriitorilor din România în istoria ei de 100 de ani şi a trebuit să dovedesc că o femeie poate să facă lucruri cu aceeaşi competenţă”, spune Irina Petraş, preşedinta Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România

Consiliul Naţional pentru Comba­terea Discriminării (CNCD) a lansat un sondaj de opinie „Percepţii şi atitudini privind discriminarea”. Sondajul a fost comandat de CNCD şi a fost realizat în luna noiembrie de către Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES).

Intoleranţa la români: încă „nu” femeilor!

Cel mai recent sondaj IRES pe tema toleranţei şi a gradului de încredere în persoanele de alt sex, religie sau etnie, relevă faptul că România este încă prizonieră a unor mentalităţi intole­rante. Majoritatea românilor nu ar vota o femeie preşedinte, nu-i agreează pe maghiari şi nici pe rromi, cu atât mai puţin pe homosexuali.

Politicienii sunt desemnaţi de către cei mai mulţi dintre respondenţi ca având comportamente discriminatorii (76% dintre persoanele chestionate susţin acest lucru), urmaţi de oamenii obişnuiţi (68%), de firmele private (61%) şi de instituţiile publice (60%). 58% dintre respondenţi cred că medicii discriminează, iar 56% – mass media.

În ceea ce priveşte reorganizarea administrativ-teritorială a ţării, majoritatea persoanelor intervievate nu văd efecte pozitive ale acesteia în domeniile relevante ale societăţii, precizează cei care au realizat studiul. Cu toate acestea, 33% cred că acest proces va avea o contribuţie pozitivă în eficientizarea instituţiilor sta­tului, 32% în combaterea discriminării şi 31% consideră că va conduce la reducerea birocraţiei.

77% dintre respondenţi susţin că, în România, lucrurile merg într-o direcţie greşită, în timp ce doar 15% consideră că direcţia este bună.

Majoritatea respondenţilor cred că nerespectarea legilor este cauzată de lipsa educaţiei (86%), de influenţă negativă a anturajului în care ajunge un adolescent (80%), de sărăcie (82%), de necunoaşterea legii (77%) şi de lipsa unui control ferm în societate (76%).

Peste 90% dintre persoanele care au luat parte la chestionar sunt de părere că statul ar trebui să se implice printr-un
sistem de control şi sancţionare mai bine pus la punct, pentru a asigura respectarea legilor, precum şi prin educaţie şi prin combaterea sărăciei. Potrivit respondenţilor, lipsa educaţiei, atitudinea nepotrivită a oamenilor faţă de semeni şi lipsa de informaţie sunt principalele motive pentru care unii oameni discriminează în România.

Rezultatele studiului arată şi ca majo­ritatea românilor ar accepta ca o persoană fără loc de muncă sau fără venit să devină parte a familiei. Însă toleranţa scade atunci când este vorba despre persoane cu dizabilităţi, cu boli cronice sau despre persoane care fac parte dintr-o minoritate etnică. Cea mai mică toleranţă se manifestă faţă de oamenii care nu sunt heterosexuali, care ar fi acceptaţi în familie de 25% dintre cei intervievaţi.

Persoanele de etnie romă sunt descrise de respondenţi ca hoţi, infractori (20% susţin acest lucru), leneşi, dezinteresaţi sau indiferenţi (11%) şi fără educaţie (8%). Minoritatea ungară este descrisă că rea, duşmănoasă, invidioasă, rasistă, şovină, naţionalistă, dar şi harnică şi gospodară. Germanii sunt văzuţi însă ca cinstiţi, corecţi, harnici, serioşi şi inteligenţi.

Cuvintele cele mai folosite pentru a descrie evreii sunt afacerişti şi comercianţi (10%), inteligenţi şi educaţi (3%), credincioşi, religioşi (3%). Pe de altă parte, românii sunt văzuţi că gos­podari, harnici, muncitori (11%), buni, cumsecade (8%), dar şi leneşi (6%).

42% dintre respondenţi cred că Educaţia este principala soluţie pentru integrarea romilor, urmată de integrarea pe piaţa muncii şi schimbarea comportamentului/culturii lor.

68% dintre participanţii la studiu au declarat că au auzit de Holocaust, iar cei mai mulţi au definit acest termen ca „exterminarea evreilor de către germani” (47%), prin crime în masă/pogromuri (29%), deportarea evreilor (29%) şi persecuţia evreilor europeni (28%). Dintre persoanele care au auzit de Holocaust, 51% cred că acest lucru s-a întâmplat în România.

Minorităţile naţionale din ţara noastră reprezintă o ameninţare pentru România, cred 21% dintre respondenţi. 31% consideră că minorităţile naţionale reprezintă o problemă, dar nu o ameninţare, în timp ce 29% susţin că acestea nu reprezintă o problemă, dar niciun avantaj.

Pe de altă parte, 39% consideră că minorităţile naţionale au o contribuţie folositoare în anumite regiuni şi ocupaţii, iar 30% îi văd că o sursă valoroasă pentru ţara noastră.

90% dintre respondenţi se uita la televizor de câteva ori pe săptămână sau mai des, 55% – ascultă radioul, 42% – utilizează internetul, 31% – citesc ziare şi doar 11% au declarat că citesc cărţi cu această frecvenţă (de câteva ori pe săptămână sau mai des).

La întrebarea: „Care este principala problemă cu care va confruntaţi dumneavoastră personal în prezent?”, cei mai mulţi au răspuns: „Lipsa banilor/Venituri mici” (35%), „Lipsa locurilor de muncă” (12%) şi „Probleme de sănătate/Boala” (12%).

„României i-ar trebui mult timp pentru a scăpa de prejudecăţile privind femeia în societate, având în vedere că ţara noastră încă se numără printre cele mai misogine ţări. Deşi femeile dovedesc în multe contexte competenţe egale sau superioare cu cele ale bărbaţilor ele nu au parte de apreciere.De câte ori o femeie obţine rezultate bune, se spune despre ea că este foarte harnică, în timp ce despre bărbaţi se spune că sunt geniali, talentaţi sau extraordinari. Eu am fost prima femeie aleasă la conducerea unei filiale a Uniunii Scriitorilor din România în istoria ei de 100 de ani şi a trebuit să dovedesc că o femeie poate să facă lucruri cu aceeaşi competenţă. Femeile au fineţe, simţ practic, intuiţie şi ştiu să gospodărească lucrurile. Societatea noastră este încă departe de stadiul de a recunoaşte că o femeie poate să facă lucrurile să meargă. La noi, femeile preferă să se retragă în afaceri particulare pentru că prezenţa lor în viaţa publică nu e bine primită din cauza prejudecăţilor. O femeie ministru spre exemplu este mai vizibilă în sensul rău, deoarece fiecare gest, fiecare decolteu său fiecare şuviţă îi este contorizată”, Irina Petraş, preşedinta Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România.

Femei la putere pe toate continentele

Lista femeilor alese ca șef de stat sau care conduc guverne în lume este impresionantă. Cea mai notorie este „doamna de fier a Europei”, cancelarul german Angela Merkel. Și Danemarca are însă un premier femeie, pe Helle Thorning-Schmidt. La fel și Norvegia, în persoana Ernei Solberg. Nu doar democrațiile stabile sunt conduse de femei, ci și zone precum Kosovo, al cărui președinte este Atifete Jahjaga, fostă adjunctă a șefului poliției din micul stat balcanic, nerecunoscut de România. Atifete avea rangul de general maior în momentul alegerii.

Tot în Balcani, Republica Srpska, stat autonom în cadrul Bosniei – Herțegovina, are ca președinte o persoană de sex feminin, pe

Și unul dintre statele de buzunar ale Europei, San Marino, este condus de o femeie, Anna Maria Muccioli, care este una dintre cei doi căpitani regenți care dețin simultan funcția supremă în stat.

În America de Sud, cele mai mari două state ale continentului, Brazilia și Argentina sunt conduse de femei. Dilma Vana Linhares Rousseff este președintele țării care va găzdui următorul Campionat Mondial de Fotbal și următoarele Jocuri Olimpice de vară, în timp ce Cristina Fernández  de Kirchner (foto) este președintele țării tangoului. Costa Rica este de asemenea condusă de o femeie, Laura Chinchilla.

În Asia, Coreea de Sud este condusă de Park Geun-hye, iar Thailanda de Yingluck Shinawatra.

Până și în Africa există un șef de stat din sexul frumos, Joyce Banda, președintele statului Malawi.

 

 

Pentru ce categorii de persoane ar vota românii la alegerile prezidenţiale:

» Pentru un bărbat peste 50 de ani: ar vota 64% dintre respondenţi

» Pentru o femeie: ar vota 40%

» Pentru un tânăr sub 35 de ani: ar vota 35%

» Pentru o persoană de o altă religie: ar vota 28%

» Pentru o persoană de etnie germană: ar vota 24%

» Pentru o persoană cu o dizabilitate fizică: ar vota 17%

» Pentru o persoană de etnie maghiară: ar vota 15%

» Pentru o persoană de etnie romă: ar vota 14%

» Pentru o persoană cu o altă orientare sexuală: ar vota 10%

Pentru ce categorii de persoane ar vota românii la alegerile europarlamentare:

» Un bărbat peste 50 de ani: 58%

» Un tânăr sub 35 de ani: 49%

» O femeie: 47%

» O persoană de o altă religie: 29%

» O persoană de etnie germană: 27%

» O persoană de etnie maghiară: 19%

» O persoană cu o dizabilitate fizică: 19%

» O persoană de etnie romă: 17%

» O persoană cu o altă orientare sexuală: 12%

Pentru ce categorii de persoane ar vota românii la alegerile parlamentare:

» Un bărbat peste 50 de ani: 58%

» O femeie: 48%

» Un tânăr sub 35 de ani: 46%

» O persoană de o altă religie: 29%

» O persoană de etnie germană: 27%

» O persoană cu o dizabilitate fizică: 20%

» O persoană de etnie maghiară: 19%

» O persoană de etnie romă: 17%

» O persoană cu o altă orientare sexuală: 13%

Pentru ce categorii de persoane ar vota românii la funcţia de primar:

» Un bărbat peste 50 de ani: 61%

» O femeie: 56%

» Un tânăr sub 35 de ani: 48%

» O persoană de o altă religie: 34%

» O persoană de etnie germană: 29%

» O persoană de etnie maghiară: 22%

» O persoană cu o dizabilitate fizică: 21%

» O persoană de etnie romă: 21%

» O persoană cu o altă orientare sexuală: 14%

 

Pentru ce categorii de persoane ar vota românii la funcţia de consilier local:

» Un bărbat peste 50 de ani: 57%

» O femeie: 52%

» Un tânăr sub 35 de ani: 50%

» O persoană de o altă religie: 32%

» O persoană de etnie germană: 28%

» O persoană cu o dizabilitate fizică: 22%

» O persoană de etnie maghiară: 21%

» O persoană de etnie romă: 20%

» O persoană cu o altă orientare sexuală: 14%

 


Publicitate

Postaţi un comentariu