Puncte cheie:

• Viktor Orbán a făcut recent un mare serviciu în procesul de clarificare a sensurilor ideologice ale disputei pro-UE vs. anti-UE, ajutându-ne să înţelegem, dincolo de farafastâcurile, mofturile şi fandoselile cu aer intelectual ale militanţilor conservatori şi naţionalişti, care critică Uniunea Europeană ba pentru „deficitul de democraţie”, ba pentru „încălcarea libertăţilor, suveranităţii şi identităţilor naţionale”, ba pentru „excesul de birocrație”, ce modele de lideri au în minte, de fapt, şi ce tip de finalitate politică vizează contestatarii integrării europene și ai democrațiilor liberale;
• Campionul absolut al contestării UE, aflat la putere într-un stat membru, iniţiatorul referendumului anti-UE, ne spune acum că liderul fascist al Ungariei (1920-1944), Miklós Horthy, ar fi fost „un om de stat strălucit”, când noi ştiam că Horthy a fost aliatul foarte apropiat al lui Adolf Hitler, că a adus Ungaria alături de Puterile Axei, aşadar spre o nouă înfrângere, că a fost un lider autoritar şi revizionist, şi mai ales că, după ocuparea Ungariei de către nazişti, în martie 1944, guvernul pe care l-a instalat „a fost responsabil de deportatea şi exterminarea evreilor din Ungaria şi Ardealul de Nord” (aproximativ o jumătate de milion, se pare), aşa cum arată Institutul Elie Wiesel, într-un comunicat prompt[1];
• Radicalizarea şi polarizarea ideologică în continuă creştere, din Europa şi Statele Unite, face ca dezacordurile politice din prezent, pe multiple planuri, care macină democraţiile tot mai obosite de crize, să fie transferate, simplificate şi reduse simbolic la chintesenţe şi antagonisme discursive de tipul Macron-Merkel vs.

Puncte cheie:

• Aflată ȋn campanie electorală, cu şanse reale de a obţine al patrulea mandat de cancelar, Angela Merkel se arată rezervată pe tema relaţiilor cu SUA. La mult aşteptata conferinţă de presă care a urmat ȋntâlnirii cu Preşedintele Iohannis, cancelarul german nu a spus niciun cuvânt pozitiv sau ȋncurajator pe tema colaborării cu administraţia Trump, ȋn pofida entuziasmului proamerican evident al oaspetelui ei şi a ȋntrebărilor insistente ale jurnaliştilor, care au ridicat mingea la fileu de câteva ori, după modelul „Trump – garanţii art.

Comerțul cu bani  a existat încă din antichitate iar perceperea unei dobânzi părea a fi un lucru la fel de firesc ca și vânzarea în profit a mărfurilor aduse de la mari distanțe.…

Puncte cheie:

• Întrebarea nu e dacă politica externă ambivalentă a României, proamericană şi proeuropeană, este corectă şi ar fi bine să continue, căci orice minte lucidă şi minim pregătită poate confirma acest lucru, ci dacă nu cumva pe termen lung ar putea apărea elemente de presiune care să forţeze o opţiune prevalentă, într-o direcţie sau alta?

Puncte cheie:

• Pe 20 aprilie a.c., șeful Statului Major anunţa, în conferinţă de presă, că România intenţionează să cumpere rachete americane Patriot, procedurile şi termenii contractuali nefiind încă definitivaţi. Anunțul a produs, se pare, nemulţumirea liderului PSD Liviu Dragnea, contrariat de anunțul public (prea timpuriu, din câte înțelegem) al înaltului oficial militar guvernamental.

De cele mai multe ori, cu ocazia zilelor de naştere, cu ocazia anului nou, a sărbătorilor sau când închină un pahar de vin românii îşi spun „La mulţi ani!” Atunci când primim ceva, o vorbă bună, un cadou, o laudă, o povaţă spunem „mulţumesc”, cuvânt care derivă potrivit unor etimologi din expresia „la mulţi ani”.…

Puncte cheie:

• După primăvara electorală cu Happy End din Europa, Berlinul și Parisul au convenit recent, practic a doua zi după instalarea noului președinte francez, că se va deschide curând o fereastră de oportunitate strategică pentru reforma structurală a Uniunii Europene (2018-2020), menționându-se, mai mult sau mai puțin discret, chiar și varianta revizuirii Tratatului UE, o idee pe care până nu demult Germania nu o vedea nici necesară, nici realistă;
• Avem deja indicii puternice că, după alegerile generale din Germania, din 24 septembrie, dacă nu apare nicio surpriză electorală iar cancelarul Angela Merkel este reconfirmată pentru al patrulea şi probabil ultimul mandat, Germania și Franța vor da semnalul începerii celei mai substanțiale, mai profunde și mai extinse reforme a Uniunii Europene, de după fondarea Comunităților Europene, practic singura variantă prin care Uniunea poate supraviețui marilor crize și provocări pe care le traversează de peste un deceniu;
• În principal, reformele vor viza trei direcții esențiale, dar nu este exclus să fie discutate pe parcurs și altele.

Text: Septimiu Moga, economist 

Cu istoria ne întâlnim adesea. Urmele vremurilor de mult apuse le regăsim lângă noi, pe pereţii vechilor case sau palate, pe zidurile cetăților construite mai cu migală în perioadele de glorie sau prosperitate economică sau mai în pripă în perioadele de restriște sau de criză.…

Puncte cheie:

• Vineri, 19 mai, vor avea loc alegeri prezidențiale în Iran, esențiale pentru menținerea cursului moderat al țării (când spunem “moderat” nu avem în vedere standardele europene, ci ceea ce poate fi în prezent posibil într-un regim teocratic islamic, adversar înverșunat al valorilor democrațiilor liberale și Occidentului), dar importante totodată pentru un întreg Orient Mijlociu aflat în fierbere, și chiar, prin extensie, pentru relațiile cu marile puteri, în special cu Statele Unite, Uniunea Europeană și Rusia;
• Concurează șase candidați aprobați de ayatollah, iar actualul președinte Hassan Rouhani este în căutarea celui de-al doilea mandat.

Puncte cheie:                                                                                                                   

• 66%-34% este mai mult decât scorul electoral între candidații Emmanuel Macron și Marine Le Pen, este reflectarea în sinteză a unei realități politice, sociale și culturale complexe care divide societatea franceză și, probabil, Uniunea Europeană în ansamblu, între cei care susțin ordinea actuală, fără să fie neapărat entuziasmați de tot ceea ce se întâmplă, și cei care, cu furie și frustrare, se simt perdanți ai globalizării, integrării europene și valorilor liberale;
• Noua linie de clivaj politic nu mai este Stânga-Dreapta, ci Centrul liberal vs.

Text realizat de Septimiu Moga, economist

Undeva la marginea de miazănoapte a Europei, acum mai bine de un secol, un tânăr intelectual era rănit de moarte și agoniza alături de alți camarazi de-ai săi într-un spital de campanie pestilențial în care gemetele și invocarea divinității se amestecau cu mirosul de puroi și moarte.…

Î n absenţa unei „lebede negre” în următoarele două săptămâni, candidatul pro-european de centru, Emmanuel Macron, va fi ales pe 7 mai preşedintele Republicii Franceze;

● Nimic nu e sigur în politică, aşa cum bine se spune, dar de data aceasta suntem în faţa unei situaţii în care, dacă nu apare un element neprevăzut de proporţii catastro- fi ce (atac terorist major, care să schimbe brusc starea de spirit a electoratului francez, dezvăluiri uluitoare sau un scandal de corupţie care să-l privească în mod direct pe tânărul fost bancher Macron, ceea ce probabil nu este cazul), ne îndreptăm spre o victorie categorică a unui candidat care va continua angajamentul Franţei faţă de Uniunea Europeană şi va rămâne, politic şi administrativ, în liniile mari ale modelului democraţiei liberale;

● Contrar însă tezelor optimiste care au început să se vehiculeze după alegerile din Olanda, valul populismului antieuropean nu a trecut.…