Moţiunea de cenzură sau cine sapă groapa…

Viorel Cacoveanu, scriitor

Clasa noastră politică nu se poate maturiza, rămâne subdezvoltată sau întârziată, cu rebuturi prea clare, stăpânită de ambiţii şi răzbunări şi pofticioasă de putere, această imensă amăgire a veacului nostru. Dacă actuala putere încearcă să facă ceva, dacă a şi reuşit unele lucruri, împingând carul democraţiei cu doi paşi înainte, dacă a găsit o cale promiţătoare şi realizări chiar, opoziţia ca o hienă vrea puterea jos, sfărâmată, s-o devoreze vie sau moartă. E o boală incurabilă la noi! Alţii ne aleg cu… mâna noastră, parşiv, conducătorii şi noi suntem încântaţi şi bucuroşi ca pruncii la care a venit cu daruri Moş Crăciun. Fie el si de la Deveselu! De la înscăunarea oarecum externă a lui lohannis vedem cum democraţia se clatină, şovăie, dă înapoi, iar puterile în stat se războiesc între ele.

De ce? De unde această.. plăcere? Preşedintele Iohannis a aruncat o scânteie când a spus că vrea „un guvern al meu!”. Blând în vorbă şi sărac în comunicare, ba şi grăbit, preşedintele a stârnit o vâlvătaie, în loc să aşeze peste ţaţă un climat de muncă, răbdare şi respect. Adică pas cu pas. Ai lui, cei din PNL s-au inflamat şi au pornit răzbelul alungării guvernului Ponta. Să-i dea unul lui Iohannis. Al lui! Deşi ştia că nu avea oameni! Deşi ştia şi ştiam şi noi că şi Dej, dar mai ales Ceauşescu, ca toţi marii dictatori ai lumii, a avut guvernul lor! Ne întoarcem de unde am plecat?! Aşa că orfanii PNL şi orfanii PDL au făcut o alianţă nu spun de care. Mai mult, a fost numită şefă la PNL doamna Gorghiu, iar alături stă în coaliţie socrul mare Blaga, care adună şi împarte posturi şi averi neştiute. Ei şi partidele lor au pornit la luptă, ostenind cumplit să nască o Moţiune de cenzură. De ce ? Să dărâme actualul guvern, actuala putere. Cum? Oricum: democratic, cu moţiunea, cu justiţia, cu DNA, cu înaltele Curţi de tot felul, iar în caz grav, cu bâta sau cu eleganţa uliţei. Aplaudacii de ieri au devenit conştiincioşi protestatari de profesie.

Parlamentarii sunt vânaţi separat sau în grup şi trimişi în tribunale. Ei nu înţeleg că Senatul şi Camera au ajuns ultimii în stat, toate celelalte puteri trebuie să fie ascultate, urmate, iubite! Ponta are, dincolo de greşeli mici, de vorbe în doi peri, o seamă de împliniri pentru cei mulţi şi pentru ţară, deşi a venit la putere pe… pământul pârjolit de înaintaşii săi! Urma la anul sorocul alegerilor, dar dacă preşedinţele a vrut de acum guvernul lui, subalternii au săpat o groapă. .Adică au pus în dezbatere o moţiune. Culmea ironiei: au semnal 214, dar au votat-o 184! Nici liberalii nu s-au aliniat la vot, fiind ofensaţi de umilinţa ce le-a fost impusă, Dar au dat din gură prin .Alina Gorghiu care 1-a făcut pe preşedintele Senatului berbec. Ce ar fi dacă ne-am întreba şi noi, coborând cam jos, de unde a apărut această capră în tufele politicii ? Ponta a fost mai subţire, mai subtil când a promis ca nu va fi un prostănac! Sperăm că aşa va fi. Înainte de Moţiune s-a tot vorbit de lovituri de stat, de a fost doar un circ de stat. Despre care ne va scrie într-o altă carte, pas cu pas, preşedintele.

O observaţie: ceea ce mi se pare prea mult în politica noastră în instituţiile statului, e numărul mare de doamne. Sunt multe şi peste tot. În general, în istoria mai veche şi recentă a noastră prea multe femei au jucat un rol nefast. Nu le mai enumăr, nu vreau să le omagiez. Apropo de acest fapt voi povesti ceva ce s-a întâmplat la începutul anilor 50. La un meci bolşevic Steaua – Dinamo, echipe ale puterii, una a aramtei şi a lui Nicu, alta a securităţii s-a iscat un scandal între Elena Ceauşescu şi Martha Drăghici Îşi susţineau si ele echipele. La un moment dat, toată  tribuna oficială urmărea sfada ţaţelor şi nu meciul. S-a auzit, s-a vorbit. Dej, într-o şedinţă, a cerut tovarăşilor săi ca nicio tovarăşă de luptă sau de viaţă să nu mai intre pe stadioanele de fotbal. Era la puţin timp după ce marea Ana Pauker fusese decapitată politic. Şi tovarăşii au luat aminte şi de atunci multă vreme femeile n-au mai intrat pe stadion. Nici la derbiul …sfânt. Oare ce am vrut să spun?!!


Publicitate

Postaţi un comentariu