Listele de candidați la alegerile europarlamentare. Cum să mulțumești pe toată lumea

Politologul George Jiglău

De George Jiglău

Implanturile din zona de televiziune la vârfurile listelor PNL și PSD oferă un fel de cadru oficial pentru ceea ce vedem de mulţi ani, această transformare a unor televiziuni „de știri” în televiziuni de partid. Poate că e mai bine așa, pentru că marea problemă cu acest fenomen nu este atât că televiziunile sunt partizane, ci că fiecare în parte pretinde că este posesoarea „adevărului” și automat ceilalți sunt niște mincinoși. O astfel de abordare are efecte mai puțin toxice și e oarecum mai firesc să fie regăsită în viața de partid, dar a contribuit la polarizarea excesivă a peisajului media din România. Nu e prima dată când se întâmplă ca partidele să recurgă la resurse din mass media – să ne amintim doar de Gabriela Firea sau Robert Turcescu sau, mai nou, Liviu Iolu (PLUS) sau Mihai Goțiu (USR). Mass media e un bazin de recrutare la îndemână pentru că acolo există oameni cu notorietate, deja ascultați de către partea electoratului relevantă pentru partidul respectiv.

Lista PSD e interesantă, e un amestec de cadre loiale ale partidului (Rovana Plumb, Dan Nica, Doina Pană) cu PSD-iști din noul val (Claudiu Manda, Dragoş Benea, Natalia Intotero, Victor Negrescu), cu o componentă fidelă lui Dan Voiculescu, care își oficializează și el astfel influenţa asupra resurselor umane de la vârful PSD (Carmen Avram, Maria Grapini) și există și câteva personaje care să dea substanţă și o aură de autenticitate discursului naţionalist cu care PSD capturează partea conservator-naționalistă a electoratului său (Terheș). Dincolo de simpatiile sau antipatiile față de partid sau față de acești candidați, luați individual, mi se pare o listă făcuta cu cap de către Dragnea și conducerea PSD, care încearcă să mulţumească pe toată lumea și să împace toate taberele și diferitele dimensiuni ale electoratului PSD.

La PNL, cu excepția notabilă a lui Rareş Bogdan, care e nou doar în partid, dar nu e neapărat o figură politică nouă, regăsim oameni din vechea gardă, un amestec de PNL și PDL. Hava, Blaga, Buda, Marinescu, Falcă de la fostul PDL, respectiv Motreanu, Vălean și Bușoi de la PNL. Din perspectiva experienței la PE, PNL cred că are un plus de pe urma lui Siegfried Mureşan și Adinei Vălean, care au un istoric bun la PE, poate și Daniel Buda.

UNPR s-a întors la vechile obiceiuri, odată cu Gabriel Oprea, cu discursul naționalist pe care îl regăsim și la PSD și cu figuri cu notorietate precum Iordănescu sau Năstase, dar nu cred că sunt șanse prea mari.

PMP mizează tot pe figura lui Traian Băsescu, cred ultima șansă pentru ca acest partid să arate că are capacitatea să mobilizeze alegători. Dacă nu trece pragul, nu cred că partidul se va mai aventura să meargă singur în alegerile din 2020.

La USR-PLUS lucrurile sunt cunoscute mai demult, a fost multă atenție publică pe felul în care s-au format listele electorale ale celor două partide și apoi negocierea pentru alianță. Cred că recentele controverse în care sunt implicați unii de pe listă, precum Ghinea, vor oferi o perspectivă nouă asupra capacității pe care această alianță o are de a aduce ceva cu totul nou și pozitiv raportat la ce vedem deja în discursul celorlalte partide. Mulți dintre candidații de acolo sunt bine cunoscuți de către „bula” acoperită de cele două partide, dar va fi un test pentru alianță dacă acești candidaţi au capacitatea să iasă și dincolo de granițele acestei părți din electorat sau, de fapt, dacă alianța își propune asta, să intre într-un dialog cu un segment mai larg de electorat sau dacă vrea doar să capitalizeze la maxim acest segment sătul de partidele mari care au dominat politica până acum.

Postaţi un comentariu