Clujul ca o pradă

Caius Chiorean, redactor-șef Transilvania Reporter

Clujul este astăzi un oraş de imigranţi. Pe bună dreptate, ei trăiesc în prezent şi se simt implicaţi în construcţia viitorului. Dar trecutul oraşului, acestei populaţii recente, îi e teritoriu străin. Iar lipsa de interes a cetăţenilor privind moştenirea culturală a oraşului se transferă autorităţilor.

Niciunul dintre primarii aleşi după 1989 nu a copilărit în Cluj. Ca atare, e de presupus că aceştia nu au o relaţie de afecţiune cu bătrânul oraş. Primul dintre ei avea resentimente faţă de preponderenţa maghiară din arhitectura centrului vechi. Ceilalţi doi au fost probabil doar indiferenţi. Dar consecinţa pasivităţii tuturor e realitatea de azi: clădiri valoroase din patrimoniul istoric şi cultural sunt puse la pământ ilegal şi cinic, dând un semnal altor violatori culturali aflaţi la pândă că centrul Clujului le e accesibil.

Bombardamentele americane din al doilea război mondial au lăsat ici-colo alveole care, acoperite ulterior acoperite cu plombe arhitecturale, urâţesc străzile centrale. Astăzi, distrugerile nu mai vin din cer. Duşmani cât se poate de pământeni şi de lacomi ai vestigiilor culturale au profesionaliza forma actuală de violare a patrimoniului. Sub ochii larg închişi ai funcţionarilor Primăriei, proprietarii pun la pământ casele monument istoric pretexând că au căzut la reabilitare. Ulterior, de la aceiaşi funcţionari, ei obţin autorizaţii de construcţie pentru clădiri plombă care vor urîţi viitorul oraşului.

Excedaţi de indiferenţa autorităţilor, specialiştii reacţionează. Împotriva celor care au dărâmat vechea clădire a restaurantului “Bufniţa”, Comisia naţională a monumentelor a depus plângere penală, cu speranţa că demersul va sensibiliza Primăria astfel încât să nu le dea demolatorilor aviz şi autorizaţie de construcţie. Pentru clădirea vechiului restaurant unde a poposit în interbelic celebrul Charles Lindbergh e târziu. Dar, dacă edilii demonstrează că au voinţa de a proteja trecutul patrimonial al oraşului şi se ridică împotriva violatorilor culturali, aceasta e calea să tai elanul tagmei jefuitorilor de monumente care au prins curaj şi se gândesc la centrul Clujului ca la o pradă. Chiar şi pusă la pământ, “Bufniţa” poate deveni sperietoarea paznic a oraşului.

Mereu a fost această dorință de a demola acel monument la absolut toți cei care au cumpărat de-a lungul timpului acea casă. Acuma, a luat-o un tip care și-a găsit un expert inginer imoral profesional și o arhitectă imorală profesional. Cu siguranță că cei doi l-au sfătuit pe proprietar, hai demoleaz-o, c-o să zicem noi că s-a prăbușit în timpul renovării sau a cercetării arheologice…În acest caz există acum o anchetă penală după plângerea făcută de Comisia pentru monumentele istorice pentru distrugerea unui monument istoric, și, dacă cumva va fi pedepsit investitorul, asta va fi pentru prima dată”, Virgil Pop, arhitect.

2 Comentarii

  1. Sebők Mihály spune:

    Există o lege nescris și secret, dar cunoscut de cei devotați: Dacă monumentul istoric este de origine altor cultură de cea romănă se poate demola în liniște, fără frică, pentru siguranța națiunii romănă! Bun articol.

  2. Daco-patul spune:

    E plin Clujul de astfel de “renovări”.
    E ultima șmecherie in domeniul urbanismului.
    Prin toate cartierele se “renovează ” case vechi și frumoase.
    Ciudat este că se incepe cu o groapă de 10-15 m.

Postaţi un comentariu