Camelia Burduja. De la jurnalism la fotografia de familie

Foto: Dragoș Ludușan

Nu daţi banii pe prostii, faceţi poze la copii!”

Camelia Burduja este în prezent unul dintre cei mai apreciaţi fotografi specializaţi pe fotografia de maternitate, nou născut, copii şi familie din România. Are propriul studio dotat cu sute de accesorii realizate cu grijă pentru detalii atât pentru bebeluşi, cât şi pentru “burtici”. Face deja programări pentru lunile august şi septembrie sau chiar pentru lunile de iarnă, iar telefonul sună încontinuu pentru noi şi noi programări sau confirmări.

Camelia Burduja / Foto: Dan Bodea

Ziua şi şedinţa foto

Camelia mărturiseşte că nu trece nicio zi fără o şedinţă foto. Munceşte 12 sau chiar 14 ore pe zi, dar susţine că este atât de pasionată de ceea ce face şi îşi doreşte atât de mult ca părinţii să fie mulţumiţi de rezultat, încât nimic nu mai contează. Oboseala, durerile de spate, durerile de ochi, statul cu orele în genunchi în încercarea de a prinde cele mai inspirate cadre cu bebeluşul, sunt doar detalii tehnice în faţa emoţiilor pe care le vor transmite fotografiile la final.

Dacă privim de la distanţă acest business, pare uşor de crezut faptul că în spatele său se ascunde o strategie complexă de marketing. Camelia ne asigură însă că nu e vorba de aşa ceva. Mai mult, fiind o persoană creativă, aceasta s-a axat exclusiv pe partea artistică a business-ului care a crescut pur şi simplu de la sine, precum bebeluşii pe care îi fotografiază şi a căror evoluţie o urmăreşte în timp. Ochii i se luminează când vorbeşte despre copii, despre grimasele lor, despre modul în care îi aşeză în diferitele pătuţuri, coşuleţe, găletuţe sau chiar maşinuţe pe care le deţine în cadrul studioului şi pe care ne asigură că le reînnoieşte la fiecare jumătate de an, precum se întâmplă şi în cazul accesoriilor de păr, a rochiţelor, a costumaşelor croşetate, întrucât, spune aceasta, e bine să ţinem pasul cu moda, cu noile tendinţe. Dincolo de aspectele contabile care i-au dat puţine bătăi de cap la început, cea mai mare provocare pentru Camelia este aceea de a crea ceva diferit în fiecare zi şi de a deveni din ce în ce mai bună în ceea ce face.

Camelia şi-a transformat pasiunea pentru fotografie într-un business profitabil, deşi nu percepe ca pe o afacere ceea ce face. “E o pasiune. Da, din 2010 trăiesc exclusiv din fotografie, dar tot pasiunea este pentru mine. Eu nu sunt om de business, nu fac strategii, nu îmi fac planuri. Mă bucur de fiecare şedinţă, de fiecare client nou, de fiecare client care se întoarce, iar 90% dintre clienţi revin în studio. E adevărat, mi-aş dori să ies la pensie din fotografie, dar nu văd fotografia ca pe o afacere”, spune aceasta.

Camelia a lucrat atât în presa din Cluj, cât şi în presa naţională, unde a coloborat şi cu anumite reviste pentru femei, precum Unica sau Bolero. Mai mult, într-o perioadă a lucrat la reviste de amenajări și decoratiuni. Toată această experienţă şi faptul că indiferent de jobul pe care l-a avut sau domeniul de activitate pe care l-a abordat, nu a lăsat nicio zi aparatul foto din mână, au ajutat-o şi au pregătit-o pentru ceea ce urma când presa i-a oferit “şansa” să îşi concentreze întreaga atenţie asupra fotografiei.

Când miresele devin mămici

“În 2008 m-am întors la Cluj. Am început să lucrez la Realitatea TV, unde am fost realizator pentru mai multe emisiuni şi campanii. Când s-a închis Realitatea Cluj, am suferit ca toţi ceilalţi. A fost greu să îmi găsesc un job în altă parte. În schimb, prietenii mă chemau să le fac fotografii la nunţi. Apoi, din vorbă în vorbă, au început să mă cheme şi prietenii prietenilor. Miresele au rămas însărcinate şi m-au rugat să le fac micuţilor fotografii de botez. În 2008 nu existau fotografi specializaţi strict pe fotografia de familie. Am fost în 2003 în Statele Unite şi am rămas încă de atunci setată pe ideea de fotografie de familie. Cei la care am stat, aveau un perete întreg plin cu tablouri, cu evoluţia copiilor. Mi-a plăcut foarte mult şi mi-am dat seama că la noi nu este aşa ceva. Mie îmi plăceau foarte mult copiii, eram înnebunită după ei, aşa că lucrurile s-au legat. Încerc de fiecare dată să fac altceva. M-aş plictisi foarte repede dacă aş face acelaşi lucru cu fiecare copil în parte. Nu îmi gândesc decorurile înainte. Când îi vezi pe cei din familie, când îi vezi cum arată, cum reacţionează, atunci apare şi inspiraţia”, spune Camelia.

Foto: Camelia Burduja

Când a început să lucreze exclusiv pe fotografia de familie, conceptul fotografiei de nou născut, aşa cum se practică în prezent, nu era deloc dezvoltat în Cluj. “Atunci se născuse nepoata mea şi am zis, gata, îi fac ei fotografii. Mămica ei era foarte speriată, plângea şi nu mă lăsa să o iau în braţe, să o ating, iar eu nu înţelegeam de ce şi ce se întâmplă. Avea doar două sau trei zile micuţa. Abia apoi am învăţat că fiecare etapă e diferită, iar întrucât mămicile după naştere au diverse probleme, trebuie să fii şi psiholog pentru ele. Trebuie să ştii cum să aranjezi bebeluşul. Trebuie să înveţi toate etapele din cadrul evoluţiei unui copil pentru a şti să comunici într-o manieră potrivită, atât cu părinţii, cât şi bebeluşul, dacă are câteva luni sau peste un an. La nou născut e dificil pentru că părinţii sunt foarte entuziasmaţi, copilul e comoara lor pe care au aştepat-o cu drag mult timp şi trebuie să le câştigi întâi încrederea pentru a te lăsa să îl aranjezi. Trebuie, de asemenea, să ştii să îi linişteşti pe micuţi: au colici sau tot felul de probleme, trebuie să ştii cum să îi adormi, cum să îi aranjezi. Am învăţat toate aceste lucruri în timp. În plus, am făcut cursuri online cu americani şi australieni. Am învăţat de la ei foarte multe pentru că în România la acel moment nimeni nu fotografia nou născuţi la acel nivel de profesionalism pe care mi-l doream”, povesteşte fotografa.

Recomandarea, cea mai bună reclamă

A studiat mult psihologia copilului şi modul în care acesta reacţionează în diferite situaţii. “Trebuie să îţi placă. Mie îmi place partea aceasta, creativă, subiectivă. Am o contabilă care m-a învăţat să fac facturi, chitanţe. I le dau pe toate mai departe, ea depune declaraţiile şi tot ce trebuie depus. Eu ştiu doar că ies pe plus. La început mi-a fost greu pentru că nu ştiam sub ce formă ar fi mai avantajos să funcţionez. Am cerut sfaturi de la mai multe firme de consultanţă. Mi s-a părut că e puţină informaţie disponibilă în această direcţie şi a fost destul de greu, dar până la urmă tot întrebând în stânga şi în dreapta, am găsit o contabilă de încredere. Acum mă gândesc prea puţin la părţile din spate, întrucît se ocupă ea.  Lucrurile în cazul meu au fost ca o pânză de paianjen. Treptat am crescut foarte mult. Au contat mult recomandările” spune Camelia.

Cu toate că pare greu de crezut, la început, părinţii nu erau deloc receptivi în ceea ce priveşte fotografia de nou născut. “Veneau la studio cei din familie şi prietenii. Dar, în timp, văzând la alţii fotografiile, au venit tot mai mulţi. Am avut clienţi din Zalău, Satu Mare, Alba Iulia, Sibiu, Bucureşti. Am clienţi care vin la Cluj special pentru fotografii. Vin cu o zi înainte, se cazează la hotel, iar a doua zi vin la şedinţă. Programările se fac, de obicei cu două luni, trei luni înainte, dar acum fac deja programări pentru august sau pentru septembrie. Mămicile mă sună când sunt în luna a şasea, a şaptea, îmi spun data aproximativă când vor naşte şi le programez cu semnul întrebării. După ce nasc mă sună şi îmi confirmă dacă rămâne data respectivă”, spune Camelia.

Foto: Camelia Burduja

Foto: Camelia Burduja

Foto: Camelia Burduja

Cel mai mic bebe fotografiat în studioul Cameliei Burduja a avut trei zile. A fost vorba despre un copilaş născut la Târgu Mureş, care a venit la Cluj special pentru prima şedinţă foto, după care a plecat acasă, la Satu Mare. De obicei şedinţele durează undeva între două şi trei ore, dar se pot extinde şi la cinci sau şase ore, în funcţie de starea bebeluşului. “Cea mai lungă şedinţă foto a durat şapte ore. Era un bebe ceva mai mare. A venit de la Zalău, a dormit pe drum, deci era odihnit. Când bebeluşii sunt odihniţi, nu îi pot fotografia. Pot să le fac două, trei fotografii, dar nu îi pot pune în găleată, în coşuri sau pătuţuri pentru că riscăm să se lovească, întrucât au mişcările necontrolate. E mai bine să fie adormiţi. Am stat cu bebele respectiv ore în şir, am aplicat toate tehnicile pe care le ştiam – ştiu o mulţime de tehnici de la moaşe, de la medici de liniştire a copiilor, dar şi de adormire – dar nimic nu a funcţionat. Până la urmă s-a obosit. Dar părinţii erau mai obosiţi decât copilul la final şi nu au mai putut rămâne. Am făcut doar câteva fotografii până la urmă”, povesteşte fotografa.

Când este cel mai indicat să fie realizată şedinţa foto pentru nou născut? “În primele zece zile de viaţă. Cu cât sunt mai mici, cu atât e mai bine. Pentru o mămică însă, primele zece zile sunt destul de grele, mai ales dacă a născut cu cezariană. De multe ori mămicile vin şi se întind pe canapea, iar tăticii sunt cei care mă ajută. Încă au dureri şi e greu pentru ele, dar fac sacrificii pentru a avea amintiti frumoase cu micuţii din primele zile de viaţă. Fotografia opreşte timpul”, spune Camelia.

“Cea mai mare provocare pentru mine este să nu îi dezamăgesc pe oameni. Am copii pe care îi fotografiez de cinci, şase ani şi când mă întâlnesc cu ei pe stradă îmi spun cu bucurie: «Tu mi-ai făcut pozele când eram mică, mică, aşa-i?» Sunt entuziasmaţi, iar părinţii îmi povestesc cât de fascinaţi sunt cei mici de albumele foto. În urma unei şedinţe părinţii primesc un set de fotografii în funcţie de pachetul pe care îl aleg, dar în principiu, cei care vin pentru o şedinţă de nou născut primesc undeva la 70 de fotografii. Numărul creşte în funcţie de complexitatea şedinţei. La copii mai mari putem schimba mai multe accesorii, mai multe ţinute”, spune Camelia.

Camelia Burduja / Foto: Dan Bodea

Cum arată  o zi din viaţa Cameliei?

“Dimineaţa, în principiu, răspund la mailuri, până în jurul orei 12:00, după care încep şedinţele foto. Când ajung acasă, după masa sau seara, încep editarea. Cred că acum, în această perioadă muncesc cel mai mult. Credeam că munceam cel mai mult când lucram în presă, dar acum ajung şi la 14 ore pe zi. Dacă nu ar fi soţul meu să mă oprească, cred că aş fi în stare să stau în faţa calculatorului şi mai mult de atât. Am şedinţe în fiecare zi. Am clienţi pe care îi fotografiez în fiecare an. E genul de şedinţă before and after. Am, de exemplu, o familie din Zalău cu care lucrez de şase ani şi în fiecare an refacem acelaşi cadru. Surprindem an de an, evoluţia familiei. La început, când s-au căsătorit, au fost doar ei doi şi căţelul, apoi ei doi, căţelul şi un bebe, apoi ei doi, căţelul, un copil mai mare şi o burtică, apoi ei doi, căţelul şi ambii copii. Acum le-am spus că îi aştept să îmi facă o surpriză. E frumos să îi vezi cum evoluează şi devii parte din familia lor. E o mare satisfacţie când vezi că se întorc. Când îmi vizitez clienţii acasă, am impresia că sunt la o expoziţie Camelia Burduja. Fotografiile mele sunt peste tot. Îşi fac tablouri, albume şi se uită la ele ca într-o carte de poveşti. Acolo e povestea lor.

Cred că e cel mai vesel şi plin de satisfacţii job pe care l-am avut vreodată. Am bucuria că fotografiez doar momente frumoase şi pline de emoţie. Mi se potriveşte mult mai  bine decât presa ceea ce fac acum, deşi la un moment dat eram sigură că presă voi face toată viaţa”, povesteşte fotografa care consideră că fotografiile reprezintă o parte importantă din istoria familiei. La rândul său, acasă, şi-a decorat un întreg perete cu fotografiile celor din familia sa şi a soţului, tocmai pentru că ambii consideră că e important să ne cunoştem istoria familiei din care facem parte, să studiem detaliile din vremurile demult apuse şi să ne întoarcem acolo, în trecut, ori de câte ori simţim nevoia de a ne întâlni cu cei dragi sau de a ne lua energia de care avem nevoie pentru a merge mai departe cu zâmbetul pe buze, precum ne învaţă cei din fotografii.

Foto: Camelia Burduja

Hoţii de fotografii

Această meserie, pe cât de frumoasă şi emoţionantă este, nu este lipsită de lucruri mai puţin plăcute. “Eu îmi pun numele chiar aproape de copil sau chiar pe pielea acestuia, tocmai pentru că se fură foarte mult fotografiile. Mi-am găsit imagini în mallurile din Bucureşti, în rame foto sau chiar în portofoliile altor fotografi. Am găsit imagini pe pagina lui Pop Tămaş, un interpret de muzică populară, care postează mereu citate motivaţionale. I-am scris la un moment dat, pentru că o fotografie furată de la mine a devenit virală – a fost preluată şi de presă şi share-uită pe Facebook foarte mult –  iar mămica bebeluşului când a văzut, s-a supărat pe mine că de ce i-am dat voie. Numele îmi era efectiv tăiat din fotografie. Eu nici nu am ştiut că mi-a luat fotografia, cum să îi dau voie? Fotografiile din mall-ul din Bucureşti, le-au văzut părinţii. Se plimbau cu copilul şi au văzut fotografiile lor de familie într-un magazin din Bucureşti. Se fură şi nici nu reacţionează cei care sunt atenţionaţi. Un fotograf din Chişinău mi-a preluat imagini, mi-a tăiat numele şi făcea promoţii cu fotografiile mele. O altă fotografă din România, stabilită în Norvegia, mi-a luat jumătate din portofoliu! Cred că ei se gândesc că nu am cum să îmi dau seama, dar de cele mai multe ori nu îi găsesc eu, ci prietenii sau clienţii”, povesteşte Camelia.

Workshopuri specializate

Fotografa a avut o astfel de experienţă şi în Cluj. “Când am început să dezvoltăm acest concept aici, făceam fotografii de familie doar eu şi Olga Vuşcan. După ce am început noi două, a fost un boom. Ne sunau foarte mulţi fotografi să ne întrebe de unde ne cumpărăm accesorile, cum facem, ce lumină folosim. Au apărut mulţi fotografi de familie, peste noapte. O tipă din Cluj lua efectiv cadrele noastre şi le copia în proporţie de 100%. Nu ştia să aranjeze copilul, în rest, decorul era identic. Văzând aceste lucruri şi faptul că cererea este mare, am început să facem wokshopuri de fotografie. Anul trecut am făcut şase workshopuri cu fotografia de nou născuţi. Au venit fotografi din toată ţara: Constanţa, Iaşi, Bucureşti etc. Am făcut aceste workshopuri pentru că nu exista nicio săptămână în care să nu ne întrebe alţi fotografii detalii despre ceea ce facem. După ce am făcut workshopurile am creat o comunitate pe Facebook. Suntem 200 de fotografi de familie din toată ţara, înscrişi pe grup până acum. În Cluj sunt zece fotografi de familie, cu aproximaţie. Suntem cu un pas înaintea Bucureştiului. Noi, pe Cluj avem preţuri mai mari. Eu am mulţi clienţi din Bucureşti, care vin aici special pentru aceste şedinţe”, spune Camelia.

Această prezentare necesită JavaScript.

Fotografa mărturiseşte că multe mămici o sună şi îi spun că îi urmăresc activitatea şi că de abia aşteptau să rămână însărcinate pentru a se putea bucura împreună cu bebeluşul lor de o şedinţă foto profesionistă în cadrul studioului său. “Mă bucur că pot contribui şi eu la creşterea natalităţii”, spune Camelia în glumă, în timp ce pregăteşte studioul pentru o nouă şedinţă. Oare ce provocări o aşteaptă astăzi?  

 “Nu mă consider un business, deşi din 2010 trăiesc numai din fotografie. Am acte, sunt în regulă, dar nu mă gândesc la strategii de promovare, la ceea ce înseamnă cu adevărat un business. Eu funcţionez din inerţie”, spune Camelia Burduja.

 


Publicitate

Postaţi un comentariu