Business în lumea lui Super Nanny: „Bonele nu mai sunt un lux, ci o necesitate”

Părinții caută persoane foarte protective și 90% vor ca bona, în limita siguranței, să propună activități la cluburi pentru copii, de exemplu

Pentru un neinițiat în lumea creșterii copiilor, meseria de bonă poate fi asimilată cu ceea ce se întâmplă în filmele de la Hollywood, în care vecina de vizavi are nevoie de un job pentru vară și este plătită să stea cu juniorul năbădăios al unei familii cu venituri peste medie. În realitate însă, lucrurile sunt mult mai complicate. Bonele au devenit o necesitate în prezent, iar alegerea lor este una dintre cele mai grele etape ale vieții de părinte. Astfel, există agențiile de bone precum Nanette, care funcționează ca un liant între nevoile (uneori confuze ale părinților) și bone, care sunt din ce în ce mai mult o categorie profesională foarte apreciată.

Nanette este o agenție de bone care se ocupă de intermedierea între părinți și bone în Cluj-Napoca. A început de la o simplă discuţie şi s-a concretizat într-o idee de business pentru Diana Tcaciuc, care în urmă cu trei ani termina cursurile de master și căuta oportunități de afaceri. A început intermediind pentru prieteni și cunoscuți, dar între timp a ajuns să fie căutată de zeci de părinți pentru care sarcina de a găsi o bonă se dovedește a fi o reală problemă. Și chiar este.

Părinții, spune Diana, caută bone serioase. În definitiv, persoana în cauză va avea grijă de casă și mai ales de copil pentru cel puțin opt ore, în fiecare zi. Nevoile diferă de la caz la caz, în funcție și de vârsta copilului, dar și în funcție de cât de coerente sunt nevoile părinților.

„Părinții caută seriozitate. De cele mai multe ori, îți lași copilul și casa pe mâna unei persoane străine, dar criteriile de selecție diferă mult. În primul rând, nevoile depind de vârsta copilului și, pe de altă parte, de aşteptările şi cerinţele părinților. Dacă vorbim despre un copil mai mic, de până la un an și jumătate, de obicei se caută o persoană cu experiență, care să mai fi lucrat cu copii. Acolo nevoile sunt puțin diferite în sensul că trebuie să înțelegi din comportamentul copilului ce vrea. Până la vârsta de un an și jumătate copilul nu poate cere lucruri și, în cel mai bun caz, îți dai seama că vrea ceva din faptul că plânge, dar dacă nu a mai lucrat sau bona nu are experiență maternă la rândul ei va fi foarte greu să își dea seama care sunt nevoile copilului, atât cele psihologice, cât și cele fiziologice. Sunt lucruri care par simple, dar unii chiar nu pot înțelege, pentru că nu au interacționat cu copii aflați la o asemenea vârstă. Când vine vorba de copii mai mari, de la 2-3 ani în sus, și care pot cere ce vor, acolo preferăm de principiu persoane mai tinere. Copiii au o afinitate pentru persoanele mai tinere, pentru că sunt mai energice, sunt mai jucăușe, sunt mai implicate, au inițiative și sunt mai inventive atunci când sunt cu copiii”, spune Diana Tcaciuc.

Fie că este vorbe despre doamne care au crescut copii și îi iubesc într-atât încât să îi crească și pe ai altora sau persoane tinere, bonele trebuie să aibă capacitatea de a participa la actul de educare al copilului. Sau cel puțin asta își doresc părinții.

„Părinții nu caută supraveghere de la o bonă. Părinții își doresc o persoană atentă, grijulie, care să se joace cu copilul, dar să îl și învețe ceva. În funcție de vârsta copilului, părinții își doresc asta, își doresc bone care să nu stea toată ziua la telefon sau la TV și asta încercăm să le explicăm și noi bonelor. Părinții vor și bone care să petreacă timp afară cu copilul, care să îi citească micuțului, să îi explice ceea ce el descoperă sau ceva ce îl fascinează pe el. Copilul trebuie susținut în explorare și părinții caută asta. Nu caută persoane foarte protective și 90% vor ca bona, în limita siguranței, să propună activități la cluburi pentru copii, de exemplu. Ei vor pe cineva care să se implice în creșterea și educarea copilului, nu să îl lase între jucării să se joace toată ziua”, mai spune Diana.

Cum nu există o școală de bone, iar cursurile și diplomele nu sunt neapărat rele­vante pentru astfel de cazuri, experiența și capacitatea de a interacționa cu copiii se numără printre principalele calități ale unei bone foarte bune. „Super Nanny  nu există”, spune Diana. De asemenea, bonele au și ele pretențiile lor. Cum cererea este mare pe piață și nu sunt chiar atât de multe bone, salariul se situează între 1500 și 1700 de lei pentru un program de opt ore.

„Principalul lor criteriu este zona și pentru ele este important să fie aproape de casă sau la un mijloc de transport în comun distanță. Sunt mulți oameni care caută bine și când oferta este atât de vastă, orice detaliu care nou ni se pare banal, pentru ele este important. Chiar dacă noi nu am putea înțelege asta, nicio bonă din Cluj-Napoca nu ar face naveta spre Florești, de exemplu, deși ele nu merg cu traficul. Este greu să găsești pe cineva care să vrea să facă naveta. Apoi avem vârsta copilului. Dacă este o persoană mai în vârstă, va încerca să găsească un copil cu care să îi fie confortabil și ușor din punct de vedere fizic pentru a lucra cu el. mai avem apoi programul și, desigur, partea financiară”, mai explică Diana, cea care se ocupă de agenția de bone Nanette.

Astfel, bona poate fi considerată o necesitate, cu atât mai mult în orașele mari în care noii părinții nu au tot timpul parte de sprijinul bunicilor.

„Nu mai este un lux, ci o necesitate. Sunt foarte mulți care au venit în Cluj la facultate, de undeva din țară și nu au părinții aproape, iar altă alternativă nu au. În plus, nimeni nu își mai permite să stea doi ani în concediu de maternitate pentru că lucrurile se schimbă repede în companii. Așa că dacă nu ai părinții aproape și nici nu poți lua concediu de maternitate, când copilul are aproape un an, părinții încep să caute bonă. Dacă bunicii nu sunt aproape, nu îi poți aduce. Unii lucrează și în unele cazuri, deși bunicii ar putea face munca bonei, stilurile de parenting diferă și ar putea apărea conflicte în familie. Unii părinți vor să îl crească pe cel mic într-un fel, apoi vine bunica și se poartă altfel cu el. Dacă bona este înlocuită de bunici, lucrurile pot deveni personale atunci când se discută lucruri care țin de creșterea copilului”, explică Diana Tcaciuc.


Publicitate

Postaţi un comentariu