Lucrarea lunii august la Muzeul Judeţean de Artă

János Thorma (1870 – 1937) – Femeie în fotoliu, 1920

Alegerea lucrării lunii august s-a făcut în legătură cu marea expoziţie de la Cluj Napoca, deschisă la Muzeul de Artă şi la Galeria Quadro, dedicată artistului: Thorma János şi colegii, discipolii săi. Muzeul Judeţean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare» a participat la Galeria Quadro cu lucrări din patrimoniul său aparţinând lui Thorma şi mai multor personalităţi care au avut legătură cu activitatea artistică desfăşurată la Baia Mare în perioada în care rolul lui János Thorma a fost unul determinant.

Complexitatea şi anvergura personalităţii lui János Thorma se poate distinge atât prin creaţia sa artistică cât şi prin rolul pe care l-a avut în anul 1896 ca unul dintre fondatorii coloniei de artişti de la Baia Mare, pentru ca apoi între anii 1902-1927 să devină principalul profesor al Asociaţiei Pictorilor de la Baia Mare. Din 1917 devine preşedintele acestei Asociaţii.

Şi-a început studiile de arte plastice la Şcoala de desen la Székely Bertalan, apoi în anii 1888-1890 le-a continuat la München sub îndrumarea lui Simon Hollósy la Academia Regală Bavareză de Artă. În anul 1891 şi între anii 1893-1895 a lucrat la Academia Julian la Paris. Pictura lui a pornit sub semnul naturalismului având ca model creaţia lui Bastien-Lepage, în prima perioadă de creaţie lăsându-se influenţat de idealurile clasicismului francez si inspirat de romantismul german în creaţii dedicate revoluţiei de la 1848-1849.

Cea de-a doua perioadă a creaţiei lui János Thorma este, în cea mai mare măsură, sintetiză aplein-air-ismului în formule plastice determinate de experienţa simbolismului gauguinian şi de experienţele secesioniste. Dacă în plan didactic devine tot mai implicat în dezvoltarea şcolii şi a mişcării artistice şi coloniei artistice, în planul creaţiei personale trece de la implicarea socială la o lume oarecum autosuficientă, ideală, dar foarte personală prin expresie plastică şi devotament personal sentimental.

Desenul sintetic, dar stăpânit în limitele unei virtuozităţi de tip clasicist, îl serveşte pentru a delimita suprafeţe de culoare care devin din ce în ce mai expresive prin dialogul pe care-l dezvoltă. Este vorba, de fapt, despre înţelegerea pe care artistul o are faţă de schimbările majore care au loc în arta acelor vremuri. János Thorma devine modern prin preocuparea pentru puterea de expresie a mijloacelor plastice: pată, linie, culoare.

Figura feminină pe care o prezintă este de cele mai multe ori o prezenţă solitară situată în ambianţa peisagistică a plein-air-ului băimărean, dar o întâlnim, ca şi în cazul lucrării Femeie în fotoliu, în interior, sustrasă comunicării cu privitorul, aplecată spre o activitate domestică. János Thorma o redă cu tandreţe şi devotament. Thormane-Kiss Margit, soţia pictorului îi devine model şi elevă. O recunoaştem în multe din lucrările lui Thorma, plasată în peisaj, pictând, contemplând, sau lăsându-se abandonată farmecului peisajului micului oraş. ÎnFemeie în fotoliu peisajul este prezent în interior, ca un laitmotiv, in tabloul de pe peretele din fundal. O atmosferă vermeeriană prin candoarea subiectului şi prin echilibrul desenului, dar şi prin claritatea cromatică şi sonoritatea contrastelor simultane de roşu şi albastru.

Personajul al cărei expresie este redusă înspre esenţă în limitele unei linii seccesioniste, se distinge prin luminozitatea tonală. Absorbit de migala domesticei preocupări, femeia face parte din viaţa intimă a artistului, la fel ca şi peisajul din fundal. Pictura aceasta este o destăinuire intimă. Pare o lume suficientă sieşi. Din planul marilor implicări emoţionale social-istorice, artistul îşi caută intimitatea în pictură. Această parte a creaţiei sale a impus amprenta sa personală.

În plan administrativ şi pedagogic însă, implicarea lui Thorma este determinantă pentru dezvoltarea calităţii activităţii artistice a Centrului Artistic Baia Mare, pentru deschiderea spre caracterul multinaţional, pentru asumarea toleranţei dintre acumulările tradiţionale şi suflul novator, pentru influenţa imensă pe care a avut-o asupra dezvoltării schimbului de experienţe artistice şi formării personalităţilor artistice în mod direct sau indirect.

Asumarea şi practicarea la Baia Mare a spiritului modern aduce prin experienţele europene de primă mână şi prin spiritul liber al şcolii de aici un elan şi o anvergură încă insuficient explorate şi apreciate. Meritele deosebite revin în bună măsură activităţii artistice dar şi celei pedagogice şi administrative ale lui János Thorma.

Consultant artistic dr. Dorel Topan

Distribuie:

Postaţi un comentariu