Castanul reînvie, sărbătoarea continuă

Castanul, arbore reprezentativ pentru Municipiul Baia Mare şi localităţile limitrofe, renaşte la fel ca şi „Pasărea Phoenix”. Atacaţi grav de „cancerul de scoarţă”, în ultimii 30 de ani, castanii din Maramureş au fost pe cale de dispariţie în judeţ, iar autorităţile au dus adevărate războaie pentru a salva ce se mai poate. În acest an, pentru prima dată, autorităţile răsuflă uşurate şi spun că au reuşit să aducă această cultură pe calea cea bună. „După ce aproape un deceniu în care acest copac a fost ameninţat cu dispariţia din cauza unei ciuperci, anul acesta putem spune că vom mânca la «Sărbătoarea Castanelor», castane din producţie autohtonă”, a declara Pavel Horj, directorul Direcţiei Silvice Maramureş.

Sărbătoare pentru un pom care a renăscut
Castanul este reprezentativ pentru Baia Mare iar prezenţa lui a fost semnalată încă din cele mai vechi timpuri. „Identificată în rezervaţia fosiliferă de la Cărbunari, în roci cu vechime de peste opt milioane de ani, frunza de castan, deloc întâmplător, este considerată simbolul vegetal autohton, regăsindu-se pe vechile steme şi sigle ale oraşului Baia Mare”, a explicat Pavel Horj. În Baia Mare şi localităţile limitrofe, castanul se întinde pe mai mult de 600 de hectare. „Baia Mare este cel mai nordic punct al Europei unde creşte castanul”, a precizat Cristian Anghel, fost primar al Municipiului Baia Mare. La Tăuţii de Sus, pe dealul Bodoaei, se întâlneşte un exemplar de castan, declarat monument al naturii, cu o vârstă de peste 500 de ani şi o circumferinţă a trunchiului de peste 9 metri, fiind recunoscut ca cel mai bătrân exemplar din ţară, atestat ca atare în lucrarea „Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi”, semnată de C.C. Giurescu. Castanea aurea-maculata.

Castanul a fost la un pas de dispariţie
Între anii 60 – 70, stațiunea pomicolă Tăuţi din Maramureş, a introdus în cultură castani comestibili proveniți din Franța. Din nefericire, castanii introduși în cultură erau infestați cu ciuperca Cryphonectria parasitica, în termeni populari această boală numindu-se „cancerul de scoarță”. Această boală a afectat castanii din judeţ în proporție de aproape 100 % şi care a făcut ravagii. În anul 1977 ciuperca sub formă hipovirulentă a fost semnalată în zona Baia Mare de cercetătorul Valentin Bolea, în lucrarea sa de doctorat. Alături de profesorul băimărean Ioan Nădişan, acesta a încercat zeci de ani să găsească o soluţie pentru salvarea castanilor de la dispariţie. „Am fost profesor de biologie peste 40 de ani şi pot să spun că mi-am dedicat aproape toată viaţa castanului care este un arbore rar din România şi trebuie să-i acordăm atenţie”, a subliniat Ioan Nădişan.

Două proiecte pentru salvarea castanului
Îngrijoraţi de soarta castanului, profesorul Ioan Nădişan a scris un articol într-unul dintre ziarele locale, în anul 2004, prin care trăgea un semnal de alarmă. În urma acestui articol, autorităţile locale băimărene de la acea vreme au decis să ia primele măsuri. „Castanii erau deja în pericol dar pentru că nu ştiam ce şi cum să facem am decis în prima fază să facem un proiect «Să salvăm castanul comestibil» prin care să aducem specialişti din străinătate care să ne împărtăşească din experienţa lor”, aprecizat Cristian anghel, fostul primar al Băii Mari.
În anul 2004 au venit pentru prima dată la Baia Mare specialişti din Italia şi Grecia, care împreună cu băimărenii dar şi specialiştii de la Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice (ICAS) Braşov, conduşi de profesorul Valentin Bolea au încercat să găsească soluţii. „Italienii s-au confruntat şi ei cu această problemă. Trebuia în primul rând să găsim ciuperca, pentru că în Italia s-au devoltat 60 de asemenea tulpini. În Baia Mare, după ce s-au prelevat probe, s-au găsit două astfel de tulpini”, a precizat Cristian Ieremia, resposabil al proiectului din partea Primăriei Baia Mare. Odată găsită soluţia, care se prezenta de fapt sub forma unui virus care ataca această ciupercă, s-au căutat şi soluţii pentru tratament.

„Noi am încercat la vremea respectivă să găsim o soluţie ca să salvăm castanii. La urma urmelor, era un simbol al oraşului dar mare lucru nu am putut să facem. Deoarece o mare parte dintre castani erau în proprietate privată iar proprietarii ori erau reticenţi ori nu aveai fondurile necesare pentru tratament, a trebuit să găsim alte soluţii”, îşi aminteşte Cristian Anghel.

Autorităţile au luptat cu boala dar şi cu reticenţa proprietarilor de castani
Proiectul , , Să salvam castanul comestibil – CastaNet” elaborat de fundaţia , , Turism în Maramureş” şi Asociatia Heidenroslein, în parteneriat cu Primăria Baia Mare a fost finantat de Uniunea Europeană prin programul Phare 2001, programul Societatea Civilă, Componenta IV ACCES, Acquis Comunitar în Domeniul Protectiei Mediului şi al Dezvoltării cu peste 100.000 de euro s-a desfăşurat timp de un an, în 2007 şi au fost vaccinaţi aproximativ 5.000 de castani şi alţi 15.000 au fost tăiaţi pentru că nu mai puteau fi salvaţi, din cei aproximativ 1.000.000 de arbori identificaţi. „Am avut de luptat cu reticenţa proprietarilor de castani care nu pe puţine ori ne-au ameninţat şi chiar ne-au interzis să trecem prin curţile sau grădinile lor ca să ajugem la castanii bolnavi cu tratamentul. Arborii bătrâni care nu au putut fi salvaţi au trebuit tăiaţi şi arşi şi vă daţi seama că proprietarii nu erau de acord cu aşa ceva”, îşi aminteşte Ioan Nădişan. „Timp de cinci sau şase luni, am bătut toate dealurile din jurul oraşului pentru a trata arborii. Practic noi am dat o mână de ajutor dar natura va face cea mai mare parte pentru că vaccinul se transmite de la un copac la altul, a mai adăugat acesta. Cu toate că profesorul spune că tratamentul a fost de succes, lupta cu boala nu este nici pe departe terminată. „În salvarea castanului am avut mare noroc cu Valentin Bolea, dar eu spun că rezultatele nu sunt un succes extraordinar. Trebuie să continuăm tratarea pentru că această ciupercă a a atacat deja şi stejarul”, a mai adăugat profesorul.
„Sărbătoartea Castanelor” fără castane
Ani de zile, petrecăreţii de la Sărbătoarea Castanelor au serbat cu castane din import deoarece recolta adunată de pe castanii care creşteau pe dealurile din jurul Băii Mari fie erau mici şi pipernicite, fie erau furate înainte de a se maturiza. „Din cauza schimbărilor climatice, castanele ajung la maturitate undeva pe jumătatea, finalul lunii octombrie, dar romii le fură cu mult înainte”, a subliniat Ioan V., un proprietar de castani din Baia Mare. La fel spun şi riveranii din Tăuţii de Sus, care duc în fiecare toamnă adevărate războaie cu hoţii de castane. „Nu ai cum să stai în vârful dealului lângă castani ca să nu-ţi fure recolta. De multe ori nici nu poţi interveni pentru că devin agresivi”, a spus Constantin L. „Suni la Poliţie dar până vin ei nu mai ai ce să le faci pentru că sunt duşi. Poliţia trebuie să-i prindă în flagrant ca să poată aplica legea, aşa mi-au spus”, a mai adăugat bărbatul. Problema cea mare a proprietarilor, pe lângă pagubă este şi devalizarea copacilor. În graba lor de a culege cât mai mule castane, hoţii rup crengi sau chiar le taie cu securea pentru a culege mai uşor. Cert este că aceste castane ajung pe tarabele de la Sărbătoartea Castanelor. Ei o vând mai departe comercianţilor de la sărbătoare, ori apelează la intermediari. Este încă o necunoscută modul în care „se inventează” documente de provenienţă. Cei mai tupeişti le vând singuri la tarabe, dar se ascund de oamenii legii ţinând cont de faptul că nu deţin autorizaţie de a vinde castanele sau documente de provenienţă. Din „afacere” are toată lumea de câştigat – hoţii, intermediarii, comercianţii – mai puţin proprietarii arborilor, respectiv participanţii la sărbătoare care plătesc sume astronomice pentru o sută de grame de castane.
„Sărbătoarea Castanelor”, emblematică pentru oraş
Din anul 1993, constant, în fiecare an, în ultimul week-end din luna septembrie, în Baia Mare se desfăşoară „Sărbătoarea castanelor”. „Eram în primul an de mandat de primar şi a fost idea soţiei mele de a face acest eveniment. L-am pus în practică şi de la an la an are din ce în ce mai mare amploare”, a povestit Cristian Anghel. Începând cu anul 2012, „Sărbătoarea Castanelor” a fost integrată în „Toamna Băimăreană”, o săptămână de evenimente care antrenează întreg oraşul şi unde participă an de an câteva zeci de mii de participanţi din Maramureş dar şi din judeţele limitrofe.

Castanele, „pâinea săracului”
Castanele sunt deosebit de apreciate, constituind o bogată sursă de proteine vegetale, precum şi numeroase principii nutritive. Astfel conţin peste 30% amidon, 12% substanţe proteice, 10% zaharuri, 6% grăsimi, săruri minerale, vitamine, 8% apă. Castanele mai conţin vitaminele B1 şi B2, Ca, P, Fe, Na, K, ş.a., la care se mai adaugă hormoni, enzime. Aportul de săruri minerale asigură reglarea echilibrului acido-bazic la nivel celular, reglează procesul osmotic, contribuie la formarea hemoglobinei. Se consumă fierte sau prăjite, iar printre produsele cele mai căutate sunt pireul şi crema de castane. Făina de castane se foloseşte în cofetărie sau la fabricarea alcoolului şi are calitatea că se poate păstra vreme îndelungată. În unele ţări se poate extrage din castane zahăr sau ulei. Valoarea energetică a fructelor proaspete de castan se ridică la aproape 200 calorii/100 grame, iar a fructelor uscate este dublă. Deloc întâmplător, castanele pot fi considerate „pâinea săracului”.
Lemnul de castan este dens, dur, elastic, rezistent la putrezire, motiv pentru care este căutat în industria navală, pentru confecţionarea stâlpilor la podurile de peste apă, pentru confecţionarea doagelor pentru butoaie, parchet, în industria mobilei. Localnicii i-au găsit şi alte întrebuinţări în minele din zonă, ca material de susţinere în galerii. Castanul are şi o valoare ornamentală însemnată.
Atât scoarţa, cât şi cupele fructelor, cunoscute în zonă sub numele de “gube”, dar şi frunzele, conţin tanin, care se foloseşte în tăbăcărie, la vopsitul lânii sau al mătăsii, conferind ţesăturilor o culoare brun-negricioasă, cu luciu atrăgător. Au fost obţinute şi varietăţi de castan folosite ca plante ornamentale în parcuri (Castanea argentea, Castanea aurea-maculata).
Pe lângă formele obişnuite de consum ale castanelor prăjite, fierte, ele servesc la prepararea unor apreciate produse culinare şi de cofetărie, cum ar fi: supă de castane, castane cu şuncă, castane cu ciuperci, castane cu varză de Bruxelles, piureuri ca garnituri, crochete, cremă de castane, castane cu frişcă, îngheţată de castane, torturi de castane.

Castanii din Maramureş, exemplu pentru europeni

În perioada 9 – 12 octombrie, va avea loc Congresul European al Castanului, organizat de Universitatea debrecen, Ungaria. Pentru vizita în teren, specifică unor astfel de manifestări internaţionale, organizatorii au căutat arborete de castan, relativ apropiate, relevante pentru problemele castanului. „Cunoscând căsătnişurile din Maramureş, organizatorii au agreat ideea ca vizita de teren să fie efectuată la Baia Mare, în data de 10 octombrie. Considerăm o onoare pentru silvicultura românească să fie aleasă pentru a prezenta colegilor europeni experienţa proprie”, a declarat Pavel Horj, directorul Direcţiei Silvice Maramureş.

Text: Anca Mikloș


Publicitate

1 Comentariu

  1. florina spune:

    de unde pot procura vaccinul pentru combaterea cancerului de scoarta la castan?

Postaţi un comentariu