Barajul construit în anii ’80 pe râul Lăpuş afectează fauna piscicolă

Barajul afectează populaţia de peşte, care nu îşi mai poate depune icrele în amonte / sursa foto: gazetademaramures.ro

Fostul baraj construit pe râul Lăpuş în apropierea localităţii Cătălina în anii ’80, pentru a aproviziona cu apă combinatul chimico-metalurgic Phoenix din Baia Mare, acum oprit, afectează flora şi fauna râului, îndeosebi populaţia de peşte care nu îşi mai poate depune icrele în amonte.
Membrii Asociaţiei Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Maramureş, dar şi autorităţile locale au solicitat Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice să accepte dezafectarea barajului de pe râul Lăpuş.

‘Încercăm de aproape 20 de ani să convingem autorităţile de mediu de inutilitatea acestui baraj. Acum se dovedeşte o construcţie inutilă, însă care de-a lungul anilor a afectat şi continuă să afecteze grav populaţia de peşte a râului Lăpuş. Practic, barajul blochează migrarea în amonte a peştilor pentru a-şi depune icrele. Dacă autorităţile nu intervin pentru a deloca o construcţie nefolositoare vom asista la un dezastru ecologic pe râul Lăpuş. Refacerea faunei râului ar lua câţiva ani şi ar costa enorm. Stăvilarul de apă ce traversează râul blochează urcarea peştilor în amonte, dar contribuie şi la distrugerea florei locale. Fiind în paragină de atâţi ani, barajul şi clădirile anexe au devenit un focar de infecţie pentru zonă. Consider că trebuie să ne implicăm serios pentru salvarea ecosistemului de pe cel mai apropiat râu de municipiul Baia Mare’, a declarat miercuri pentru AGERPRES directorul AJVPS Maramureş, Ionică Pop.

El a precizat că barajul se află în gestiunea companiei miniere ‘Remin’ pe lista mijloacelor fixe. AJVPS a propus autorităţilor locale dinamitarea barajului sau construcţia unui şenal pe marginea stăvilarului care să permită peştilor urcarea în amonte.

Deţinătorul barajului, Compania Naţională a Metalelor Preţioase şi Neferoase ‘Remin’ Baia Mare, aflată în insolvenţă, apreciază că instalaţia mai poate fi utilizată, iar dezafectarea construcţiei ţine de autorităţile statului şi creditorul judiciar.

‘Barajul a fost dat în folosinţă prin anii ’90, dar n-a funcţionat niciodată. Instalaţiile aveau menirea să aprovizioneze cu apă industrială combinatul Pheonix şi toată platforma industrială a municipiului Baia Mare. Era o variantă de rezervă în cazul în care debitul apei din barajul Firiza din care se face aprovizionarea cu apă a oraşului ar fi scăzut vertiginos. Investiţia a fost realizată din fondurile companiei Remin. Deşi nu sunt un specialist în construcţii hidrotehnice, cred că împreună cu alţi specialişti putem găsi o variantă prin care să nu fie afectată flora şi fauna râului’, a declarat pentru AGERPRES directorul Remin, ing. Ovidiu Gâlcă.

Ministrul delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, Lucia Varga, spunea, recent, la Baia Mare, că trebuie identificate soluţii tehnice optime care să nu afecteze mediul ambiant al râului Lăpuş.

‘Sigur că în Europa unde sunt baraje este asigurată şi migrarea populaţiei de peşte. Sunt soluţii tehnice pe care le putem identifica şi noi, fără doar şi poate’, afirma Lucia Varga, referindu-se la barajul de pe râul Lăpuş.

Distribuie:

Nu există Comentarii

  1. Vali says:

    La fel si gabioanele si “cascadele” de pe raul Crasna au afectat fauna piscicola in amonte.. Anual vin tampitii aia de la ape si “regularizeaza” raul in asa fel incat pestii nu mai pot urca in amonte sa-si depuna icrele. Acu vreo 10 ani , inainte sa vad pe CRasna la tot pasul custi de fierbeton si plasa de gard , era plin raul de peste , dar de atunci e foarte rar .. e un rau care moare incet , de la an la an..

Postaţi un comentariu