Zece milioane de lei, fonduri europene pentru revitalizarea Turnului Pompierilor

Lucrările sunt la 12% și vor fi gata până la sfârșitul anului | Foto: Dan Bodea

Turnul Pompierilor va fi revitalizat cu fonduri europene. Primăria Cluj-Napoca a semnat în noiembrie 2018 contractul de finanțare cu Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Vest, în valoare de 9,293 de milioane de lei. Încă un aproape un milion va plăti Primăria, în calitate de beneficiar, pentru un total de 10,219 milioane de lei. Lucrările au început recent, iar perimetrul șantierului a fost înconjurat de panouri. De câteva zile, o latură a fost acoperită de schele metalice, iar o macara galbenă a fost ridicată până la vârful turnului.

Directorul direcției de Dezvoltare Locală din cadrul Primăriei Cluj-Napoca, Ovidiu Cîmpean, ne-a declarat că stadiul lucrărilor este acum la 12%, iar turnul refăcut va fi dat în folosință până la sfârșitul anului curent. Lucrările sunt executate de firma italiană Research Consorzio Stabile.

„Termenul de executare a lucrărilor este de doi ani, dar avem promisiuni ferme de la constructor că vor fi gata până la sfârșitul acestui an”, a declarat Cîmpean.

La finalul lucrărilor, turnul va deveni un centru de cultură urbană, cu spații pentru evenimente și expoziții. Va avea un punct de informații pentru turiști, la parter, și o platformă de observație cu vedere de 360 de grade asupra orașului, la ultimul nivel. „Turnul Pompierilor va avea, în general, aceleași funcțiuni ca Turnul Croitorilor, dar la scară redusă, fiind vorba de un spațiu mai mic. În plus, va avea și platforma de observație de la ultimul etaj, de unde se deschide o perspectivă frumoasă asupra Clujului”, a adăugat Cîmpean.

Potrivit acestuia, revitalizarea turnului va respecta proiectul care a câștigat, în februarie 2017, concursul organizat în acest scop de Ordinul Arhitecților din România, Filiala Transilvania.

La ultimul nivel va fi o platformă de belvedere, cu tavan de oglindă | Foto: Primăria Cluj-Napoca

Premieră: machetă de bronz a Clujului vechi

Turnul Pompierilor este constituit acum din trei părți distincte, primul nivel, care făcea parte din centura de fortificații medievale, al doilea nivel, ridicat în secolul al XIX-lea și, deasupra acestuia, un acoperiș piramidal, de sticlă. Proiectul de revitalizare prevede demontarea „coifului” de sticlă actual și înălțarea turnului cu două niveluri, unul închis cu sticlă, care să permită observarea orașului și când vremea e urâtă, și unul deschis, cu un tavan de sticlă, susținut de patru stâlpi, câte unul pe fiecare colț. Tot la acest nivel va fi instalată, în premieră pentru Cluj, o machetă din bronz a centrului vechi. O machetă similară va exista și la parterul turnului.

Turnul va avea și un ascensor panoramic exterior și o nouă scară interioară. Vor fi puse în valoare caracteristicile arhitecturale, precum detaliile de piatră cioplită – în special gurile de tragere și ancadramentele -, graffiti-urile vechi, drumul de strajă, golurile laterale etc. Odată reabilitat, turnul va fi iluminat arhitectural pe exterior.

De asemenea, tot prin acest proiect, clădirile din stânga și dreapta vor fi cumpărate de primărie, pentru a fi reabilitate și puse în valoare, potrivit referatului de aprobare a indicatorilor tehnico-economici ai investiției, aprobat de Consiliul Local Cluj.

Proiectul îi aparține lui Vlad Rusu, același arhitect care a gândit și reabilitarea Palatului Cultural din Blaj, proiect care a primit în aprilie, 2017 Premiul „Europa Nostra” pentru conservare – cea mai importantă distincție în domeniu pe plan european.

Turnul Pompierilor (indicat cu săgeată roșie), reprezentat pe un plan al orașului Cluj din secolul al XIX-lea, de Jakab Elek

În paralel, printr-un alt proiect european, va fi modernizată strada Tipografiei, cea pe care se află turnul.

Cum vin banii

Contractul de finanțare a proiectului „Revitalizarea «Turnului Pompierilor»” a fost semnat în 13 noiembrie 2018. Suma asigurată de Uniunea Europeană este 9.293.437,75 lei (91%), iar aportul Primăriei Cluj-Napoca, în calitate de beneficiar al investiției, este de 922.099,65 lei (9%), pentru un total de 10.215.537,40 lei. Finanțarea vine prin Programul Operațional Regional 2014-2020, fiind semnat în cadrul Axei 5, Prioritatea de investiții 5.1 – Conservarea, protejarea, promovarea și dezvoltarea patrimoniului natural și cultural – pentru proiecte nefinalizate. Prin această axă se finanțează până la 98% din costul restaurărilor, consolidărilor și lucrărilor de protecție și conservare a monumentelor istorice, a picturilor interioare, frescelor, picturilor murale exterioare, fațadelor etc.

Turn de apărare și foișor de foc

Turnul Pompierilor este al doilea cel mai bine conservat turn al cetății medievale din Cluj-Napoca, după Turnul Croitorilor. Ambele turnuri fac parte din a doua centură de ziduri, construită cu începere din 1405, care număra 20 de turnuri. Dintre acestea, se păstrează doar cele două menționate și rămășița unui al treilea. Turnul Pompierilor a fost construit în anul 1574. Fiind pe atunci un turn poartă, inițial a purtat denumirea de „Poarta Mică din ulița Săpunului” și apoi Turnul Țesătorilor, fiind în grija acestei bresle. În secolul al XIX-lea, când cea mai mare parte a fortificațiilor a fost demolată, turnul a supraviețuit și a fost înălțat, pentru a servi ca punct de observație pentru pompieri, de unde și denumirea sa curentă.

Simulare computerizată a turnului, la finalul lucrărilor | Foto: Primăria Cluj-Napoca

În secolul trecut s-a încercat de mai multe ori, fără succes, punerea lui în valoare, inclusiv ca un muzeu al astronomiei, ocazie cu care s-a confecționat acoperișul piramidal de sticlă. În anii 1990 a funcționat în el, temporar și cu sincope, un muzeu al pompierilor, după care clădirea a fost abandonată. În 2011, a trecut în administrația primăriei Cluj-Napoca. Ultima dată a fost deschis publicului, timp de o zi, în 2015, cu ocazia unui eveniment din cadrul programului Cluj-Capitala Europeană a Tineretului.

Acest articol a fost publicat pe www.PressHub.ro și Transilvania REPORTER în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio. Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.

Postaţi un comentariu