Valuri reci peste Atlantic

Turneul „disruptiv” al președintelui american a început cu summitul NATO de la Bruxelles | Foto: NATO
eepurl.com

O serie de întâlniri la vârf între cei mai puternici jucători globali a marcat ultimele zile. Seria a fost deschisă de summitul NATO de la Bruxelles, de la mijlocul săptămânii trecute. Aici, președintele american Donald Trump, mai întâi, a atacat dur Germania pentru relațiile comerciale cu Rusia, apoi a provocat o întrunire intempestivă a celorlalți lideri din alianță, pentru a-i determina să confirme angajamentele de a-și crește cheltuielile cu apărarea. Punct ochit, punct lovit.

După ce și-a bulversat aliații – majoritatea covârșitoare fiind state membre ale UE -, Trump a plecat, vineri, 13 iulie, în Marea Britanie. Aici, i-a transmis premierului Theresa May că ar trebui să dea în judecată UE, în loc să încerce un Brexit soft, care, a mai amenințat el, blochează semnarea unui tratat economic bilateral SUA-UK, după ieșirea Marii Britanii din Uniune. Londra tocmai prezentase cu o zi înainte strategia de Brexit, care presupune o zonă de liber schimb între UK și UE.

Sâmbătă, liderul de la Washington a luat o pauză, pe un teren de golf din Scoția, dar duminică, televiziunea americană CBS a difuzat un interviu în care același Trump spunea că Uniunea Europeană este unul dintre cei mai mari adversari ai SUA, din punct de vedere comercial. „Nu v-ați gândi la Uniunea Europeană, dar ei sunt un adversar”, a spus Trump.

„În ultimele zile, dl. Trump și-a concentrat tirul pe cei mai apropiați aliați”, a menționat în acest context, New York Times. Iar Politico a mers mai departe: „Trump s-a comportat în această vizită de parcă era hotărât să forțeze o schimbare a regimului la Berlin și Londra, mai degrabă decât la Pyongyang sau Moscova”.

A venit apoi ziua de luni, 16 iulie, când Trump s-a văzut cu omologul rus, Vladimir Putin, la Helsinki. Declarațiile post-summit au fost de pomină, cu un Trump aparent subjugat de Putin, dar au avut mai puțin treabă cu Uniunea Europeană, decât cu politica internă americană. Pe scurt, președintele american a părut mai dispus să creadă în inocența clamată de Moscova cu privire la imixtiunea în alegerile americane din 2016, decât să dea crezare FBI-ului. „Niciun alt președinte nu s-a înjosit vreodată într-un mod mai abject în fața unui tiran”, a reacționat senatorul republican John McCain, una dintre figurile importante ale partidului din partea căruia a candidat Trump la președinție.

Într-un editorial publicat de CNN, Guy Verhofstadt, liderul grupului ALDE din Parlamentul European, și unul din playmakerii de la Bruxelles a profețit: „istoricii vor vedea această vizită ca momentul în care ordinea mondială a fost răsturnată”.

Big in Japan

Acțiunile imprevizibile ale președintelui american și introducerea anterioară a unor tarife protecționiste față de bunurile din UE, China sau Japonia, au determinat ultimii trei actori internaționali să strângă rândurile. Luni, în timp ce Trump se întreținea cu Putin, la Beijing avea o reuniune la vârf China-UE, dominat de chestiuni economice. Declarația comună de final a fost prudentă, dar denotă o relație tot mai amicală.

Marți, președinții Consiliului și Comisiei, Donald Tusk și Jean-Claude Juncker s-au deplasat la Tokyo, unde a fost semnat un acord comercial, care stabilește regulile jocului între cele două părți. În baza acordului, se creează o zonă de liber schimb, de care beneficiază 600 de milioane de oameni și care generează aproape o treime din PIB-ul global. Potrivit presei internaționale, prestația lui Trump în fruntea administrației americane a dat un imbold Japoniei pentru a încheia mai rapid negocierile cu UE.

Toată această coregrafie improvizată va continua în 25 iulie, când președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, va vizita Washingtonul, pentru discuții cu Donald Trump. Mandatul lui Juncker se va axa pe găsirea unor soluții de compromis în războiul vamal intre SUA și UE.

SUA vs restul lumii
Fondul Monetar Internațional a anunțat, luni, că economia mondială ar putea suferi o pierdere de 430 de miliarde de dolari în PIB, ca rezultat al războiului comercial dintre SUA și restul lumii. FMI a spus, de asemenea, că SUA ar putea ajunge în situația de fi „ținta unor represalii globale”.  

Postaţi un comentariu