Un secol pierdut. România va reveni în 2022 la nivelul din 1913

Secolul XX, reprezentare artistică la Victoria&Albert Museum, Londra | ©V&A Museum

România a revenit, după un secol, la aproximativ același nivel de dezvoltare relativă față de celelalte țări, calculat ca PIB pe locuitor, la paritatea puterii de cumpărare, respectiv 59% din media Uniunii Europene, față de 67% din media europeană în 1913, potrivit datelor prezentate marți de Valentin Lazea, economist șef la Banca Națională a României (BNR), într-o conferință de profil.

„Contextul ultimilor 100 de ani este următorul: în 1913 România mică, deci fără Transilvania și Basarabia și provinciile ulterior alipite, România mică deci avea un PIB pe locuitor la paritatea puterii de cumpărare echivalent cu 67% din media europeană de atunci, conform profesorului Murgescu, care are a publicat extensiv pe această temă. În 1938 am pierdut o bună parte din această poziție. România mai avea 51% din media europeană, iar în anii comunismului, deși s-au încercat pași prin industrializarea forțată, prin încercarea de modernizare a economiei, a scăzut la 32%, tocmai pentru că economia comunistă are niște racile inerente, fundamentale, legate de nepromovarea inovației și nepermiterea spiritului antreprenorial. În 2000, după primii 10 ani de tranziție, scăzusem la 26% din media Uniunii Europene. Astăzi, mai precis la sfârșitul anului trecut, în 2016, PIB-ul pe locuitor la paritatea puterii de cumpărare a ajuns din nou la 59% din media Uniunii Europene. Deci putem spune că după un secol România a revenit la același nivel de dezvoltare relativă față de celelalte țări”, a spus Valentin Lazea, la „Foreign Investors Summit”, citat de Agerpres.

Pornind de la aceste premise, calculele făcute de Transilvania Reporter pe baza prognozelor FMI din octombrie 2017 arată că România va ajunge la nivelul din 1913 – respectiv 67% din media europeană, în 2022. Am folosit în acest scop valorile PIB/cap de locuitor la paritatea puterii de cumpărare din România, în comparație cu Italia, țara cea mai apropiată de media europeană (96% în 2016). Astfel, România se va situa la 71% din acest parametru față de Italia, în 2022. Dat fiind ușorul decalaj al Italiei față de media europeană, cifra de 67% pentru România este plauzibilă pentru același an, în condițiile în care nicio criză majoră nu afectează țara noastră.

Reforme și contrareforme

Revenind la Valentin Lazea, acesta susține că, dacă ne uităm la ultimii 25 ani, anii post Revoluție, pot fi văzute niște progrese indiscutabile. Astfel, PIB a crescut de peste patru ori, rata inflației a scăzut de la aproape 40% la minus 0,6% în 2015. Șomajul a fost mai mult sau mai puțin constant, în afară de un vârf prin anul 2000. În ceea ce privește deficitul bugetar și deficitul de cont curent, acestea au avut o evoluție sinuoasă, urcușuri și coborâșuri, iar datoria publică a crescut la 38% . Totodată, Lazea a afirmat că în ultimii 25 de ani am avut perioade de reforme importante, 1997-2006 și 2010-2014, care au alternat însă cu perioade modeste.

Potrivit oficialului BNR, România a reușită să obțină spre mijlocul anului 2015 indicatori macroeconomici impresionanți ca urmare a măsurilor luate în intervalul 2010-2014. Astfel, din 2015 și până în prezent, România îndeplinește cele cinci criterii de la Maastricht, necesare pentru adoptarea monedei euro.