Studiu al Comisiei Europene: Clujul cultural, egal cu Atena și Montpellier

Piața Unirii se reflectă într-un instrument muzical, în timpul spectacolului de operă „La Traviata” din 1 iulie a.c. Viața culturală a Clujului este una de nivel mediu în Uniunea Europeană, dar printre cele mai vibrante din Europa fostă socialistă | Foto: Nicu Cherciu © Opera Română Cluj

La scară continentală, Clujul este un oraș mediocru din punct de vedere al creativității și performanței culturale, însă este fruntaș dacă luăm în calcul doar fostele țări socialiste, relevă un recent studiu pan-european realizat de Comisia Europeană.

Astfel, prima ediție a studiului „Monitorul orașelor culturale și creative” analizează și clasează rezultatele obținute de 168 de orașe din 30 de țări europene (UE plus Norvegia și Elveția) în ceea ce privește 29 de indicatori, grupați pe nouă dimensiuni, care, la rândul lor, descriu trei mari aspecte ale vieții culturale și creative dintr-un oraș: „dinamismul cultural”, „economia creativă” și „mediul propice”.

Primul aspect esențial, dinamismul cultural, măsoară „pulsul” cultural al unui oraș în ceea ce privește infrastructura culturală și participarea la cultură; al doilea aspect, economia creativă, reflectă modul în care sectoarele culturale și creative contribuie la ocuparea forței de muncă, la crearea de locuri de muncă și la capacitatea inovatoare a unui oraș, iar al treilea aspect, mediul propice, identifică activele care ajută orașele să atragă talentele creative și să stimuleze angajamentul cultural. Studiul a fost dat publicității la începutul lunii iulie, fiind realizat de către Centrul Comun de Cercetare, serviciul științific intern al Comisiei.

168 de orașe evaluate

Potrivit unui comunicat de presă al Comisiei, cele 168 de orașe au fost selectate pe baza a trei criterii „măsurabile și comparabile, care pot fi aplicate în mod consecvent la nivelul unui grup larg și divers de orașe din Europa”. Astfel, au fost incluse 93 de orașe care au fost sau care vor fi capitale europene ale culturii până în 2019, sau care au fost incluse pe lista scurtă pentru a deveni capitale europene ale culturii până în 2021; alte orașe incluse au fost cele 22 de orașe creative UNESCO, mai puțin cele care se aflau deja pe lista capitalelor europene ale culturii; în final, au fost trecute pe listă și 53 de orașe care găzduiesc cel puțin două festivaluri culturale internaționale regulate, desfășurate cel puțin până în 2015. Pe baza acestor criterii de selecție, din România au fost incluse în studiu orașele București, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași, Baia Mare și Sibiu.

Orașele au fost împărțite apoi în patru categorii, în funcție de dimensiune, XXL – orașele de peste un milion de locuitori, XL – între 500.000 și un milion, L – între 250.000 și 500.000 și S-M, cele sub 250.000 de locuitori. Astfel, Bucureștiul a fost inclus în categoria XL, Cluj-Napoca, Timișoara și Iași la categoria L, iar Baia Mare și Sibiu, la categoria S-M.

Cum se descurcă Clujul

În categoria sa, L, Clujul se clasează pe locul 18 din 36, adică exact la mijlocul clasamentului. Pe locul 1 se află Edinburgh (Scoția, Marea Britanie), urmat de Karlsruhe (Germania) și Utrecht (Olanda). Edinburgh nu s-a clasat pe locul I la niciunul dintre cele trei mari aspecte luate în calcul, dar, agregat, a avut cel mai bun punctaj.

Dintre fostele țări socialiste, cel mai bine clasat este orașul Bratislava, pe locul 6, care se situează pe locul 1 la criteriul „economie creativă”, dar punctează slab la celelalte două capitole. Pe locurile 2 și 3 din același segment de țări, se află capitala Sloveniei, Ljubljana – locul 8 în clasamentul general -, și, respectiv, cea a Estoniei, Talinn, situată pe locul 13 în clasamentul general.

Clujul este cel mai bine clasat oraș românesc de această dimensiune și pe locul 4, între orașele din țările ex-socialiste, în urma celor trei capitale menționate anterior. După Cluj se află orașe precum Liverpool, Bilbao, Salonic ori Brno. Celelalte două orașe din România de aceeași dimensiune au fost clasate pe locurile 22 (Timișoara) și 31 (Iași).

De bine și de rău

Clujul a punctat cel mai bine la indicatorul „Deschidere, Toleranță&Încredere”, din cadrul secțiunii „mediu propice”. La acest indicator, orașul de la poalele Feleacului s-a situat pe locul 1 în categoria sa, acest lucru fiind posibil datorită situării pe locul 1 la subindicatorii „Toleranța față de străini” și „Integrarea străinilor”. De asemenea, Clujul s-a situat pe locul 2 în categoria L, la indicatorul „Noi locuri de muncă în sectoarele creative”, din cadrul aspectului esențial, „economie creativă”. Poziția secundă la acest indicator este datorată situării pe locul 2 la subindicatorii „Locuri de muncă în artele noi, cultură și companii de divertisment” și „Locuri de muncă în noile media și companii de comunicare”. Cele mai slabe performanțe au fost înregistrate de Cluj la indicatorul „Proprietate intelectuală&inovație” din cadrul aspectului esențial „economie creativă”, doar 1,3 puncte, dar și la „Capital uman și educație”, 13,9 puncte, în cadrul aspectului esențial „mediu propice”. Primul indicator evaluează numărul de brevete de invenții și inovații generate de oraș, în vreme ce al doilea ia în calcul numărul mediu de absolvenți de facultate în domeniile culturale și IT&C, precum și clasarea universităților din oraș în patru topuri globale.

Privire de ansamblu

Prin agregarea tuturor indicatorilor și subindicatorilor din cele trei mari secțiuni ale vieții culturale și creative dintr-un oraș, autorii studiului au calculat un scor general al fiecărui oraș, care permite comparațiile chiar și între orașe de dimensiuni diferite. Astfel, se obține și un clasament național, cu Bucureștiul pe locul 1 (scor general de 27,7), urmat de Cluj (25,7), Sibiu (23,4), Timișoara (23,3), Baia Mare (19) și Iași (16,9).

La nivel european, scorul Clujului este identic cu cel al Atenei și al orașului francez Montpellier și îl plasează un pic sub jumătatea clasamentului general.  

Spre comparație, cel mai mare scor din cele 168 de orașe l-a primit Parisul, de 63,2, urmat, la distanță apreciabilă, de Zurich (52,1) și Berna (50) din Elveția, iar apoi de capitala Danemarcei, Copenhaga (49,9), de orașul olandez Eindhoven (49,5), elvețianul Basel (46,3), Amsterdam (45,5), din Olanda, și . Pe ultimele locuri se situează orașele Plovdiv, din Bulgaria, cu un index de 13, Košice, din Slovacia (13,6), Liepāja din Letonia (13,7), Lublin, din Polonia (14,2) Prešov, din Slovacia (14,4), Patras, din Grecia (14,6) sau Ostrava, din Cehia (14,7). De menționat că Plovdiv, Košice și Patras, deși codașe, au fost sau vor fi Capitale Culturale Europene. Alte orașe care au avut acest titlu și sunt cotate sub performanțele Clujului sunt Wrocław (Polonia), Maribor (Slovenia), Turku (Finlanda), Marsilia (Franța), Plzeň (Cehia) sau Pécs (Ungaria). Și două capitale de state, Riga (Letonia) și Sofia (Bulgaria), sunt clasate în urma Clujului.

În ceea ce privește orașul de la poalele Feleacului, autorii studiului notează că acesta este „un oraș plin de evenimente, cu peste 2000 în fiecare an, considerat ca având cea mai mare vitalitate culturală din afara capitalei”.

„Cu festivaluri precum TIFF, Untold, Electric Castle și Jazz in the Park, orașul este capitala filmului și a muzicii din România. Este de asemenea casa a două opere de stat și a unui mare număr de organizații culturale independente”, mai notează autorii.

Următoarea ediție a „Monitorului orașelor culturale și creative” va fi dată publicității în 2019.

Orașul ideal, un mix de opt

Parisul rămâne „Orașul Luminilor”, conducând detașat în topul orașelor europene cu cele mai bune performanțe în sectoarele cultural și creativ | Foto: Pixabay

Autorii studiului spun că orașul cultural și creativ ideal din Europa este un amestec de opt orașe, majoritatea de dimensiuni mici sau medii. Acesta ar trebui să aibă spațiile culturale și facilitățile din Cork (Irlanda), participarea și atractivitatea culturală, precum și locurile de muncă din sectorul creativ ale Parisului (Franța), politicile de proprietate intelectuală și inovare ale Eindhovenului (Olanda), conexiunile locale și internaționale ale Utrechtului (Olanda), locurile de muncă noi din sectoarele creative din Umeå (Suedia), capitalul uman și sistemul de educație din Leuven (Belgia), deschiderea, toleranța și încrederea localnicilor din Glasgow (Scoția, Marea Britanie), și calitatea actului de guvernare din Copenhaga (Danemarca).

O nouă paradigmă

Am stat de vorbă pe tema acestui studiu cu Florin Moroșanu, manager cultural și fost președinte al asociației care a gestionat candidatura Clujului pentru titulatura de Capitală Culturală Europeană 2021, poziție din care a ajuns să cunoască în amănunt viața culturală și industriile creative din oraș.

„Clujul are o dinamică foarte bună în ceea ce înseamnă industriile culturale și creative (ICC), atât ca și forță de muncă, cât și ca cifră de afaceri. Există o polarizare evidentă între București și restul țării. Totuși, se constată o recuperare a acestui decalaj și apariția unuia nou. Avem București și restul țării, și, apoi, București, Cluj și restul țării”, spune Moroșanu.

Această idee este susținută și de un studiu național din 2015, intitulat „Industrii creative: potențial de creștere în România și în context european”, realizat de Institutul European din România, unde se constată că în sectorul ICC „ponderea municipiului București rămâne semnificativ mai mare decât a oricărui alt județ din țară. Este important însă de observat că în ultimii 5 ani decalajele între capitală și celelalte județe s-au mai atenuat. În principal, a avut loc un transfer de pondere între București și Cluj de cca. 4,5%, ceea ce duce și la distanțarea evidentă a județului Cluj față de celelalte județe”.

Luând în considerare atât „Monitorului orașelor culturale și creative”, cât și studiul național citat mai sus, și alte câteva analize pe sectorul ICC de dată recentă, Florin Moroșanu este de părere că toate acestea „confirmă faptul că orașul este unul cu un profil cultural accentuat și cu un potențial în zona IT&C foarte mare, raportat la nivel național.”

„Nu în ultimul rând, producția culturală și consumul cultural sunt indicatori puternici ai nivelului de dezvoltare al unei comunități, iar din această perspectiva, Clujul merge bine pe drumul pe care s-a așezat”, a conchis Florin Moroșanu.


Publicitate

Postaţi un comentariu