Se schimbă harta Balcanilor (iar)

Steagul macedonean flutură pe șoseaua națională, în apropiere de Bitola | Foto: Bogdan Stanciu

Macedonia și Grecia au ajuns la un compromis cu privire la numele fostului stat iugoslav, care se va numi Macedonia de Nord. Soluția a fost agreată de ambii premieri, Zoran Zaev, respectiv Alexis Tsipras, și deschide calea accederii Macedoniei (de Nord) în NATO și deschiderea negocierilor de aderare la UE.

27 de ani de blocaj

Acordul a fost anunțat marți, 12 iunie, după o convorbire telefonică între cei doi șefi de guverne și survine la finalul unui maraton diplomatic început anul trecut.

Disputa dintre cele două state cu privire la numele Macedoniei data încă de la declararea independenței acesteia, în 1991. Grecii privesc termenul „Macedonia” și derivatele sale ca fiind o parte a patrimoniului istoric și cultural grecesc și s-au opus folosirii acestei denumiri de către o altă țară. Demersurile Greciei au determinat comunitatea internațională să folosească pentru statul cu capitala la Skopje denumirea oficială de Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei (FYROM – acronimul în engleză). Totodată, opoziția Atenei a blocat aderarea Macedoniei la NATO, în 2008, la summitul de la București, precum și deschiderea negocierilor de aderare cu Uniunea Europeană. În același timp, Macedonia nu s-a arătat deloc dispusă la un compromis cu Grecia, până la instalarea, anul trecut, în fruntea guvernului de la Skopje, a noului premier, Zoran Zaev, considerat pro-european și reformist.

În Grecia, numele statului vecin nu va fi recunoscut oficial decât în formularea macedoneană, „Severna Makedonja”, a anunțat biroul lui Tsipras. O concesie făcută de greci a fost cea cu privire la limba statului vecin, care se va putea numi macedoneană, dar cu asumarea explicită a faptului că este o limbă slavă.
Cei doi premieri vor trebui să obțină și sprijin politic și popular, deoarece în Macedonia va trebui schimbată Constituția, iar în Grecia se va organiza un referendum.

Zoran Zaev are însă o majoritate fragilă în parlament, prin urmare misiunea se anunță una dificilă. Opoziția naționalistă de la Skopje a denunțat deja acordul, calificându-l drept „capitulare”. Zaev ar putea beneficia însă de capitalul politic pe care i-l va da posibila invitare a Macedoniei de a începe negocierile de aderare la UE și de a se alătura NATO. Ambele invitații ar putea fi primite în următoarele săptămâni.

Acordul de marți a fost salutat de președintele Consiliului European, Donald Tusk, care a apreciat eforturile lui Tsipras şi Zaev, de Înaltul Reprezentant pentru Politică Externă, Federica Mogherini, şi de comisarul pentru integrare europeană, Johannes Hahn. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a salutat la rândul său cu căldură ştirea şi le-a cerut celor două ţări să finalizeze acordul pentru „a pune Skopje pe calea aderării la NATO”.

O nouă Slovacie?

Rezolvarea disputei are loc în contextul în care anul acesta a fost relansat procesul de extindere a UE în Balcanii de Vest, iar Macedonia se numără printre statele care nu au deschis încă negocierile de aderare. Odată acestea deschise, Skopje ar putea ajunge din urmă Muntenegru și Serbia, pe cale aderării, dată fiind deschiderea noului guvern către reformele economice și sociale necesare. Macedonia ar putea repeta astfel povestea Slovaciei, care la începutul anilor 2000 a prins din urmă restul țărilor din Europa Centrală candidate la aderare, deși a început negocierile mai târziu, și a aderat simultan cu ele, în 2004.