Șapte miniștri mititei, 1,1% absorbție

Palatul Victoria, sediul Guvernului

Din 2014, România a avut șapte miniștri ai Fondurilor Europene, înșirați de-a lungul a nouă mandate. Rezultatul: absorbție de 1,1% a fondurilor europene din exercițiul financiar 2014-2020, la jumătatea acestuia.

Eugen Teodorovici, Marius Nica, Aura Răducu, Cristian Ghinea, Dragoș Dinu, Mihaela Toader, Rovana Plumb (în două guverne) și, din nou, Marius Nica. Aceștia sunt cei șapte miniștri ai Fondurilor Europene care au avut ca principală sarcină de serviciu absorbția fondurilor europene, cu începere de la 1 ianuarie 2014.

Primul ministru de resort al acestei perioade, Eugen Teodorovici, care deținea portofoliul din decembrie 2012, a fost schimbat din funcție în martie 2015. El a fost „promovat” ca ministru al Finanțelor Publice, fiind succedat la Fonduri Europene de Marius Nica, fost secretar de stat la Ministerul Muncii. Acesta a deținut portofoliul până în noiembrie 2015, când guvernarea Ponta a căzut. A urmat Guvernul Cioloș, care într-un an și două luni a rotit nu mai puțin de trei miniștri: Aura Răducu, schimbată de premier în aprilie 2016, din cauza contraperformanțelor. I-a succedat Cristian Ghinea, care în octombrie 2016 a demisionat pentru a se înscrie în USR. În ultimele două luni ale Guvernului Cioloș, ministru al Fondurilor Europene a fost Dragoș Dinu, fost secretar de stat în același minister. Odată cu instalarea Guvernului Grindeanu, în ianuarie 2017, s-a schimbat și ministrul Fondurilor Europene, funcția fiind preluată de Mihaela Toader, fost director în cadrul ministerului. Mandatul ei a fost chiar mai scurt decât al predecesorului, fiind învestită în 4 ianuarie 2017 și schimbată în 23 februarie, cu Rovana Plumb. Aceasta din urmă a „supraviețuit” Guvernului Grindeanu, fiind preluată în cabinetul Tudose, pe același post. Săptămâna trecută, și ea a fost înlocuită, cu Marius Nica, cel care i-a succedat în 2015 și lui Eugen Teodorovici.

Avem, așadar, șapte miniștri înșirați pe nouă mandate, de la 1 ianuarie 2014 până acum. Adică, unul pe semestru. Am luat ca punct de reper începutul anului 2014, deoarece atunci a început programarea financiară curentă la nivelul Uniunii Europene, care durează până la finele lui 2020.

Lipsă de coerență

Potrivit unor experți implicați în absorbția fondurilor europene, această schimbare frecventă a miniștrilor, a determinat, pe de o parte, o lipsă de coerență la vârful ministerului, care a determinat întârzierea nepermisă a acreditării Autorităților de Management. Acestea sunt entitățile care asigură transmisia banilor europeni dinspre Bruxelles spre România. În absența lor, plățile sunt imposibile, pentru că nu există cine să semneze pentru ele la nivel național. Ultimele Autorități de Management au fost acreditate în această vară, adică exact la jumătatea exercițiului financiar, în al doilea mandat al Rovanei Plumb. Pe de altă parte, sarabanda miniștrilor de la Fonduri Europene atrage și o lipsă de credibilitate a partenerilor de la Bruxelles, care când vin în vizită în România, nu mai știu cu cine se întâlnesc, au adăugat sursele citate.

Toate acestea se oglindesc în sumele intrate în România din alocările pentru perioada 2014-2020. Astfel, suma alocată României este de 30,8 miliarde de euro, de la bugetul UE, la care se adaugă 5,6 miliarde de euro, de la bugetul României. În total, 36,4 miliarde de euro. La jumătatea acestei perioade, România a cheltuit doar 400,4 milioane de euro. Această sumă reprezintă 1,1% din total. Ceva mai bine stăm la capitolul sumelor aprobate, dar care încă nu au fost plătite, care sunt în valoare de 5,2 miliarde de euro, adică 13,9%.

Altfel spus, „un lung șir de zerouri”, după cum rezuma situația șeful Unității pentru România în cadrul
Directoratului General Regio al Comisiei Europene, Carsten Rasmussen. Iar europarlamentarul olandez Lambert van Nistelrooij supralicita: „Trezirea! Vin dintr-o țară contribuitoare, iar voi n-ați consumat nici 1% din banii puși la dispoziție. Dacă nu folosiți banii, de ce să vă mai dăm?”. Ambele declarații au fost făcute recent chiar la Cluj-Napoca.

Exasperarea Bruxelles-ului cu privire la contraperformanțele României în ce privește absorbția fondurilor europene este justificată. Astfel, țara noastră se detașează pe ultimul loc la capitolele plăți aprobate și sume plătite, dintre toate cele 28 de membre ale blocului comunitar. Concret, Bulgaria are aprobări de 40% din suma totală și plăți efectuate de 7,5%. Ungaria – sume aprobate de 67% și plăți de 7,2%. Până și Croația, stat aflat la primul său exercițiu financiar european, deoarece nu a aderat decât în 2013, are aprobări pe 22,3% din suma alocată, și plăți efectuate de 2,7%. În acest timp, țările fruntașe, precum Polonia, Irlanda, Germania, Olanda, Grecia sau Suedia, au primit plăți de peste 8% din alocări și au aprobări de peste 30%. Cifrele sunt cele furnizate de Comisia Europeană pe site-ul oficial, la data de 31 iulie 2017.

Raportări triumfaliste

Pentru a masca aceste contraperformanțe, miniștrii succesivi care s-au perindat din 2014 la portofoliul Fondurilor Europene au raportat diverse sume, una mai generoasă ca alta, ca fiind intrate în țară din fonduri europene. Doar că acelea erau din fondurile prevăzute pentru vechiul exercițiu financiar, cel din perioada 2007-2013, absorbite cu întârziere. Astfel, spun persoane familiarizate cu subiectul, s-a creat percepția că situația nu este chiar așa de gravă, când în realitate, oficialii europeni sunt cât se poate de îngrijorați.

Distribuie:

Postaţi un comentariu