Șapte idei esențiale din discursul lui Juncker la București

Joia trecută, Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a vizitat pentru prima dată România, în această calitate. El a ținut un discurs în fața Parlamentului, în care a transmis un mesaj de susținere pentru reformele din România și a încercat să risipească din temerile legate de oficializarea unei Europe cu mai multe viteze. Redăm în continuare o selecția a câtorva dintre ideile principale ale oficialului de la Bruxelles.

1. Aderarea a fost finalul Războiului Rece

„În acest an, când serbăm 10 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, îmi amintesc cu emoție de acel 1 ianuarie 2007, un moment istoric când România s-a alăturat grupului de națiuni europene, în sfârșit reconciliate. În acea zi, am dat definitiv uitării Tratatul de la Yalta, acea sentință funestă din perioada postbelică, care dorea scindarea Europei în două tabere și care i-a făcut pe români, precum și pe celelalte popoare din Europa Centrală și de Est să plătească un greu tribut: decenii întunecate, privarea de libertăți, conștiințe încătușate, vise spulberate, biografii și destine atât de frecvent întrerupte, dacă nu chiar distruse.”

2. Legătura „secretă” dintre Luxemburg și Transilvania

„Dacă mă adresez acum în franceză este pentru că dvs. și cu mine aparținem francofoniei, această mare familie de 274 de milioane de persoane răspândită pe 5 continente, care vorbește aceeași limbă. (…) Iar dacă aș fi fost acum în Transilvania, aș fi putut chiar să vorbesc în luxemburgheză pentru că mai multe mii de persoane vorbesc încă o limbă care seamănă cu luxemburgheza (dialectul săsesc – n.r.). Este o moștenire a secolului al XII-lea, când luxemburghezii s-au instalat la poalele Carpaților. Nu trebuie să credeți propaganda germană, care vă face să credeți că saxonii au fost primii care au venit în Transilvania. Primii au fost luxemburghezii. Să nu uitați.”

3. Comisarul român, lăudat fără echivoc

„Ce evoluție a avut România după anul 2000 și cât de mult ne-a îmbogățit! Mă gândesc la cultura română, la artiștii săi, la intelectualii săi precum Elie Wiesel, de origine română, care a fost un martor important al tragediilor europene ale secolului 20. Mă refer și la aportul geopolitic tradus prin consolidarea prezenței UE în această regiune esențiala în spațiul Mării Negre. (…) Nu întâmplător, i-am încredințat comisarului român Corina Crețu portofoliul politicii de solidaritate europeană prin excelență, și anume politica de coeziune. Și trebuie să spun aici, în fața reprezentanților poporului român, că își îndeplinește excelent sarcinile la Bruxelles.”

4. MCV-ul dispare în 2019

„M-am angajat să închid Mecanismul de Cooperare și Verificare până la sfârșitul mandatului Comisiei mele (în anul 2019 – n.r.), și o vom face. Condițiile aferente sunt deja prezente: România a făcut eforturi importante în ultimii 10 ani și a înregistrat progrese considerabile în reformarea sistemului judiciar și lupta împotriva corupției. Astfel, voi face totul, împreună cu voi, ca să onorez acest angajament al Comisiei mele. (…) În ceea ce mă privește, contez pe celeritatea autorităților române și, în particular, a Parlamentului, pentru garantarea ireversibilității progreselor realizate. Doresc să adaug, în ceea ce privește MCV-ul, că nu trebuie să se creadă că putem oricând adăuga noi criterii și cerințe. Destul! Mecanismul de Cooperare și Verificare se va încheia până în 2019 și nu vor mai fi adăugate noi condiții și cerințe. (…)

5. Termeni vagi despre Spațiul Schengen

„Încrederea cetățenilor noștri se câștigă. Prin respectarea independenței justiției și prin separarea puterilor în stat. Sunt aspecte esențiale pentru societatea românească și, în special, pentru tineretul său, atât de numeros și de promițător. Tineretul este atuul cel mai prețios. Un tineret profund atașat democrației și statului de drept. Este o generație tânără care are așteptări, aspirații legitime și ar trebui să se bucure din plin de drepturile garantate tuturor cetățenilor UE și să aibă acces la spațiul Schengen. Pentru că locul natural și meritat al României este în spațiul Schengen. Criteriile de aderare la spațiul Schengen au fost clare și, nici aici nu trebuie să mai adăugăm noi cerințe. Doresc ca România să devină, cât mai repede posibil, membru al spațiului Schengen deoarece o merită.

6. România, în prima viteză a Europei

„În Europa, nu există țări inferioare altora. Națiunile sunt egale în drepturi și demnitate. Un popor este un popor, iar o democrație este o democrație. Nu va exista niciodată vreo țară de categoria a II-a sau vreo țară care să fie lăsată de izbeliște pe parcurs. (…) Europa cu mai multe  viteze există deja. Acest aspect este prevăzut în Tratate. Este ceea ce numim cooperarea consolidată. România profită de această posibilitate de a merge înainte pe calea cooperării consolidate, ceea ce nu este întotdeauna cazul pentru Statele membre fondatoare. Prima cooperare consolidată a demarat în 2010, iar România a fost una dintre primele țări participante. Este vorba despre legea aplicabilă în cazul divorțului cuplurilor de naționalități diferite (…) România s-a angajat, de asemenea, în crearea unui Brevet comunitar, un dosar dificil, dezbătut timp de peste patru decenii. (…) România a spus adesea «Prezent!» în cazul a numeroase misiuni europene de securitate și de apărare, fie că acestea au fost în Balcani sau în Caucaz, dar și în majoritatea misiunilor europene în Africa. (…) Dezbaterea privind Europa cu mai multe viteze, care provoacă iritare în aceste țări, această Europă cu mai multe viteze care ar crea noi diviziuni este, de fapt, o non-dezbatere. Dezbaterea reală este cea privind cooperarea necesară între națiunile noastre.

7. Viitorul: Europa tot mai mică la scară globală

„Unitatea europeană este viitorul nostru comun deoarece, nu trebuie să o uităm, noi nu reprezentăm decât 7% din populația mondială. La începutul secolului al XX-lea, europenii reprezentau 25% din populația globală. La sfârșitul secolului acesta nu vom mai fi decât 4% dintr-o populație globală ajunsă la 10 miliarde. Suntem și cel mai mic continent: teritoriul Uniunii Europene ocupă 5,5 milioane de km². Rusia are 17,5 km². Suntem un continent mic și suntem singurii care nu o știm. Ceilalți o știu. Noi realizăm – conform calculelor – în jur de 30% din comerțul internațional și deținem 25% din bogăția mondială. Chiar dacă unii dintre actori vor fi nevoiți să se retragă în culisele istoriei, Europa trebuie să rămână un actor istoric. Uniunea Europeană este parte  din viitorul nostru comun pentru că fragmentarea ne face vulnerabili.

Tocmai fiindcă unitatea europeană este singurul nostru viitor, cele cinci scenarii propuse de Comisie în Carta Albă privind viitorul Europei se bazează pe o singură și unică ipoteză: cele 27 state membre vor avansa împreună, ca Uniune, mereu în aceeași direcție și spre același destin.”