S-a încheiat încă o tragedie greacă

De-a lungul celor nouă ani de asistență financiară, grecii au protestat în numeroase rânduri față de măsurile de austeritate. În imagine, o demonstrație din 2015, anu când Alexis Tsipras a ajuns la putere | Foto: Wikimedia

Grecia a ieșit, luni (20 august), din cel mai mare program de asistență financiară din istorie. Criza datoriilor s-a întins pe nouă ani și a redus PIB-ul țării cu un sfert. Totodată, au fost implementate măsuri dure de austeritate.
Reuters comentează că această criză prelungită s-a dovedit una traumatizantă pentru greci, care în 2001 au renunțat cu entuziasm la moneda națională, drahma, pentru euro. Adoptarea monedei unice a lansat o perioadă de credite ieftine care au stimulat consumul privat și cheltuielile publice, ceea ce a umflat bugetul și deficitul de cont curent al Greciei.

De la izbucnirea crizei datoriilor, la începutul anului 2010, patru guverne succesive s-au luptat să evite intrarea în incapacitate de plată, bazându-se pe cel mai mare program de asistență financiară din istorie. Grecia a primit de la creditorii săi (FMI, UE și Banca Centrală Europeană) împrumuturi de 289 miliarde de euro în cadrul a trei programe de asistență (2010, 2012 și 2015).

În prezent, Grecia începe să revină la normalitate însă cicatricile sunt vizibile, băncile sunt împovărate cu portofolii mari de credite neperformante, datoria publică a Greciei este în continuare cea mai mare din zona euro, la aproximativ 180% din PIB. Însă chiar și așa începe să se vadă lumina de la capătul tunelului.

Economia Greciei a început din nou să crească, turismul traversează o perioadă excelentă iar rata șomajului începe să se diminueze, ajungând la 19,5% de la un vârf de aproape 28%.

Economia Greciei a înregistrat, în perioada ianuarie-martie 2018, al cincilea trimestru consecutiv de creștere, cu un avans de 2,3% în ritm anual, semn că relansarea economică ia avânt, grație exporturilor. Comisia Europeană prognozează pentru acest an o creștere de 1,9%.

Cu toate acestea, există în continuare unele motive de scepticism inclusiv din partea FMI, care mizează pe o creștere de 2% în acest an și un avans de 2,4% în 2019 dar avertizează asupra riscurile externe și interne.

Autoritățile de la Atena s-au angajat să atingă un surplus bugetar, care exclude sumele alocate pentru plata datoriei, de 3,5% din PIB până în 2022 și de 2,2% din PIB până în 2060.

Măsurile de relaxare a datoriei convenite în luna iunie de Grecia cu partenerii din zona euro, care au acceptat să prelungească termenele de returnare pentru unele credite și să reducă rata dobânzilor pentru altele, vor ușura revenirea Greciei pe piețele internaționale. Aceste măsuri de relaxare a datoriei, la care se adaugă o rezervă de lichidități în valoare de 24 miliarde euro, ar trebui să îmbunătățească sustenabilitatea datoriei Greciei pe termen mediu, apreciază presa internațională de specialitate.

Luni, liderii UE, președintele Consiliului European, Donald Tusk, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, dar și liderii german și francez, au salutat ieșirea Greciei din planurile de ajutorare.

Grecia este ultima țară din zona euro, după Portugalia, Irlanda și Cipru, care încheie programe de asistență financiară internațională. Prin aceste programe s-a evitat prăbușirea lor economică în timpul crizei, ceea ce ar fi riscat să afecteze și zona euro în ansamblu.

Tsipras, mesaj din Itaca

Dorind să marcheze prima zi a „noii ere” pentru țara sa, premierul grec Alexis Tsipras s-a deplasat în insula Itaca, în Marea Ionică, punctul de plecare și de întoarcere a lui Ulise în Odiseea lui Homer, pentru a anunța într-un mesaj televizat că „o nouă zi răsare” pentru Grecia.

„Odiseea modernă pe care ţara noastră a traversat-o din 2010 a luat sfârșit”, a declarat premierul grec în această alocuțiune de circa zece minute. Folosind expresii celebre din Odiseea, Alexis Tsipras a lăudat curajul şi capacitatea grecilor, care la fel ca Ulise au înfruntat „Symplegades” (stâncile aruncate) ale recesiunii.
Premierul Tsipras, la putere din ianuarie 2015, a fost nevoit să semneze în luna iulie a aceluiași an al treilea și ultimul plan de împrumuturi pentru țara sa.

Pentru cine are urechi să audă

„Dacă este o lecție pe care am învățat-o de pe urma crizei este că, în orice condiții, trebuie să încerci să protejezi stabilitatea macroeconomică”, spune Panos Tsakloglou, economist șef al precedentului guvern de coaliție. „Politicile populiste care pot să câștige voturi astăzi dar care au efecte dezastruoase după câțiva ani trebuie evitate cu orice preț. Altfel, mai devreme sau mai târziu, vom ajunge din nou în situația în care suntem astăzi”, adaugă Tsakloglou.

Cifre relevante

Unul dintre cele mai utilizate instrumente de cuantificare a bunăstării populației este PIB-ul pe cap de locuitor, ajustat cu puterea de cumpărare. Eurostat exprimă cel mai des acest indicator în raport cu media Uniunii, care este 100. În 2009, Grecia se afla la 94% din media UE, iar în 2017 a ajuns la 67%. În aceeași perioadă de timp, România a evoluat de la 51% la 63%, și se preconizează că va depăși Grecia în prima parte a anilor 2020.

Spania, altă țară care s-a confruntat cu o criză dură, se află acum aproape de postura Greciei din 2009, având un PIB/capita la 92% din media UE. Altfel spus, în cei nouă ani scurși, Grecia a involuat, de la nivelul Spaniei de azi la nivelul României de azi.

 

Postaţi un comentariu