România ar putea bloca o poziție comună a UE în privința extinderii în Balcani

La începutul lui martie, președintele sârb, Aleksandar Vucic (stânga) a cerut „sprijinul personal” al omologului român, Klaus Iohannis | Foto: presidency.ro
eepurl.com

România ar putea fi printre țările care blochează o poziție comună a UE în chestiunea extinderii în Balcanii de Vest, din motive legate de prezența la întâlnire a regiunii separatiste sârbe Kosovo, stat pe care țara noastră nu îl recunoaște. Administrația Prezidențială nu comentează deocamdată chestiunea.  

O declarație făcută de ministrul de externe al Republicii Serbia, Ivica Dacic, a devoalat o intenție, neconfirmată oficial, a României, de a absenta de la summitul UE-Balcanii de Vest, care va avea loc pe 17 mai la Sofia, capitala Bulgariei, țară care deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene. 

Concret, Ivica Dacic, a salutat faptul că România, Spania și Cipru sunt aproape de luarea unei decizii de a nu participa la acest summit, a relatat agenția de presă guvernamentală sârbă, Tanjug.

Acest fapt reprezintă un mare sprijin pentru Serbia și arată că UE nu poate avea o poziție unită, a mai declarat, luni, 2 aprilie, ministrul sârb de externe, citat de aceeași sursă.

Potrivit șefului diplomației de la Belgrad, cele trei țări sunt împotriva denumirii „Balcanii de Vest (în format de) Șase”, deoarece aceasta înseamnă că pune pe pe picior de egalitate toți actorii statali din regiune, chiar dacă cei șase participanți nu au același statut. Mai explicit, este vorba despre faptul că statalitatea Kosovo nu este unanim recunoscută de țările UE, și, prin urmare, unele dintre ele nu sunt de acord să stea la masă cu reprezentanții Priștinei, la un nivel atât de înalt.

Liderul nemulțumiților este premierul Spaniei, Mariano Rajoy, care a reacționat public, în contextul mișcării secesioniste din Catalonia, și a anunțat că nu va participa la summit. „Avem o problemă importantă. Unii vorbesc de extindere în privința unor țări care nu sunt recunoscute nici de Spania. Acest lucru ne cauzează unele îngrijorări”, a declarat acesta cu ocazia precedentului summit european, organizat la Bruxelles, la sfârșitul lunii martie.

Ministrul de Externe al Bulgariei, Ekaterina Zaharieva a confirmat că, până acum, doar un singur lider național, respectiv premierul spaniol, a declinat participarea la summitul EU-Balcanii de Vest. 

La Cotroceni, tăcere

Presupusa raliere a României la poziția Spaniei nu a fost făcută publică până la declarațiile lui Ivica Dacic. Președinția României nu a anunțat până acum oficial dacă președintele Klaus Iohannis – cel care reprezintă România la astfel de summituri – va participa sau nu la întrunirea de la Sofia, și, deocamdată, nici nu a reacționat la afirmațiile lui Dacic.

„În ceea ce privește informațiile vehiculate referitoare la Summitul UE-Balcanii de Vest, care va avea loc la Sofia, vă vom contacta atunci când Administrația Prezidențială va face un anunț oficial în legătură cu participarea Președintelui României, domnul Klaus Iohannis”, a fost răspunsul laconic al Administrației Prezidențiale la o solicitare de comentarii din partea Transilvania Reporter.

Eventualul boicot al celor trei state este un balon de oxigen pentru Serbia, cea mai mare țară dintre cele din Balcanii de Vest. „Acest lucru ne apără de o cerere din partea UE de a recunoaște Kosovo, care nu este recunoscut de către cinci state membre ale UE”, a explicat Dacic. El se referă la faptul că absența celor trei țări ar bloca o declarație imperativă comună a tuturor liderilor UE în această privință.

România, Spania, Grecia, Cipru și Slovacia sunt cele cinci state membre ale UE, care au refuzat să recunoască independența Kosovo, proclamată unilateral de către Priștina în 2008. Serbia consideră Kosovo drept teritoriul său.

În strategia de extindere în Balcanii de Vest, Uniunea Europeană a subliniat ferm că Serbia și Kosovo nu vor putea adera la blocul comunitar fără să își fi rezolvat fără echivoc chestiunile în litigiu printr-un acord obligatoriu, cu efecte juridice.

Un astfel de acord „poate conține orice, dar nu poate conține o independență implicită și explicită a Kosovo, dacă Serbia nu o dorește, iar Serbia nu o dorește și nu o va dori”, a mai declarat Dacic, precizând că Belgradul face totuși tot ce se poate pentru a continua dialogul.

Grafica: Comisia Europeană, prelucrare Rareș Olteanu. Click pe imagine pentru mărire

Vucic a cerut sprijin de la București

Chestiunea relațiilor dintre Serbia și Kosovo s-a regăsit și pe agenda reuniunii bilaterale de la București de pe 8 martie dintre președinții Klaus Iohannis și Aleksandar Vucic.

Atunci, președintele sârb a cerut „sprijinul personal al omologului român” pentru a susține „calea europeană a Serbiei” și pentru găsirea unei soluții pentru independența Kosovo.

De cealaltă parte, președintele Klaus Iohannis a precizat că este dispus să se implice pentru a găsi o soluție „în acord cu reglementările internaționale”, precizând că problematica Kosovo are o „valență foarte specială în calea europeană a Serbiei și a întregii zone”.

Postaţi un comentariu