Rezumat: ce ne reproșează UE în domeniul Justiției

Uniunea Europeană critică derapajele puterii de la București în domeniul Justiției | Foto: pixabay.com

Reforma legislației judiciare şi penale din România a fost criticată dur de două dintre cele mai importante instituții ale Uniunii Europene, respectiv Parlamentul și Comisia, care reprezintă legislativul și executivul blocului comunitar. Pe de o parte, Parlamentul a adoptat o rezoluție care critică reforma justiției implementată de coaliția PSD-ALDE-UDMR, pe de alta, Comisia a dat publicității raportul anual cu privire la Mecanismului de Cooperare și Verificare.

Rezoluția

Parlamentul European (PE) a adoptat marţi rezoluţia nelegislativă privind statul de drept în România cu 473 voturi pentru, 151 de voturi împotrivă şi 40 de abţineri, un text care afirmă „profunda preocupare” a eurodeputaților faţă de reforma legislaţiei judiciare şi penale din România şi „condamnă intervenţia violentă şi disproporţionată a forţelor de poliţie în timpul protestelor de la Bucureşti” din luna august.

PE se declară „profund preocupat de revizuirea legislaţiei judiciare şi penale din România, îndeosebi din cauza posibilităţii ca aceasta să ducă la subminarea structurală a independenţei sistemului judiciar şi a capacităţii acestuia de a combate eficient corupţia din România, precum şi la slăbirea statului de drept”, se arată în rezoluţie, redactată de reprezentanţi ai grupurilor politice din legislativul comunitar.

În plus, rezoluţia „invită autorităţile române să instituie garanţii prin care să asigure o bază transparentă şi legală pentru orice tip de cooperare instituţională şi să evite orice ingerinţă care dereglează mecanismele de verificare şi de echilibrare” şi „solicită întărirea controlului parlamentar asupra serviciilor de informaţii”.

Eurodeputaţii „îndeamnă autorităţile române să contracareze orice măsuri care ar dezincrimina corupţia” şi „să aplice strategia naţională anticorupţie” şi „recomandă cu fermitate reconsiderarea legislaţiei privind finanţarea, organizarea şi funcţionarea ONG-urilor în ceea ce priveşte potenţialul său de a avea un efect de intimidare asupra societăţii civile, precum şi în contradicţie cu principiul libertăţii de asociere şi dreptul la viaţă privată şi de a o alinia pe deplin” cadrului UE.

Nu în ultimul rând, eurodeputaţii „îndeamnă Parlamentul şi Guvernul României să pună în aplicare pe deplin toate recomandările Comisiei Europene, ale GRECO şi ale Comisiei de la Veneţia şi să se abţină de la orice reformă care ar pune în pericol respectarea statului de drept, inclusiv independenţa sistemului judiciar”.

Raportul

Tot marți, la câteva ore după votul în Parlamentul European, Comisia Europeană a recomandat României, în raportul MCV, să suspende imediat punerea în aplicare a legilor justiţiei şi a ordonanţelor de urgenţă ulterioare şi să le revizuiască ţinând seama pe deplin de recomandările formulate în cadrul MCV, cât şi de cele formulate de Comisia de la Veneţia şi de Grupul de state împotriva corupţiei al Consiliului Europei (GRECO).

De asemenea, Bruxellesul recomandă României suspendarea imediată a tuturor procedurilor de numire şi de revocare în curs care vizează procurori în funcţie.

Totodată, CE recomandă relansarea procesului de numire a procurorului-şef al DNA care trebuie să aibă experienţă dovedită în domeniul urmăririi penale a infracţiunilor de corupţie şi un mandat clar pentru ca DNA să continue efectuarea de anchete profesioniste, independente şi imparţiale în cazurile de corupţie.

Raportul MCV mai recomandă Consiliului Superior al Magistraturii să numească imediat o echipă interimară de conducere a Inspecţiei Judiciare şi să numească, în termen de trei luni, prin concurs, o nouă conducere a acestei instituţii.

În plus, CE îndeamnă la respectarea avizelor negative ale Consiliului Superior al Magistraturii referitoare la numirea sau revocarea unor procurori cu funcţii de conducere până la intrarea în vigoare a unui nou cadru legislativ, în conformitate cu recomandarea 1 din ianuarie 2017.

De asemenea, CE recomandă îngheţarea intrării în vigoare a modificărilor propuse a fi aduse la Codul Penal şi la Codul de Procedură Penală, precum şi relansarea procesului de revizuire a Codului Penal şi Codului de Procedură Penală ţinând seama pe deplin de necesitatea de a se asigura compatibilitatea acestor coduri cu dreptul UE şi cu instrumentele internaţionale în materie de combatere a corupţiei, precum şi cu recomandările formulate în cadrul MCV şi cu avizul Comisiei de la Veneţia.

Aşadar, cele 12 recomandări formulate în raportul din ianuarie 2017 nu mai sunt suficiente pentru a permite respectarea orientării formulate de preşedintele CE, Jean-Claude Juncker, la începutul mandatul său de a încheia MCV până la sfârşitul mandatului actualei Comisii.

Prin urmare, în raportul publicat marţi sunt formulate opt recomandări suplimentare menite să remedieze situaţia actuală. În acest sens, va fi necesar ca instituţiile-cheie din România să facă dovada unui angajament ferm faţă de independenţa sistemului judiciar şi de lupta împotriva corupţiei, să recunoască rolul indispensabil al acestora drept pietre de temelie şi să redea statului capacitatea de a acţiona, prin pârghiile sale de control şi echilibru, atunci când există riscul unei involuţii.

Postaţi un comentariu