Doamnelor și domnilor: Ion-Claudiu Iuncher

Jean-Claude Juncker în timpul discursului rostit în fața Parlamentului European | Foto: Etienne Ansotte © Uniunea Europeană

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a solicitat primirea României în Spațiul Schengen, a îndemnat țările UE să sărbătorească Centenarul și a preconizat un summit european la Sibiu în 2019, într-un discurs în care țara noastră a fost cel mai des pomenită dintre toate cele 28 de membre ale blocului comunitar. 

Este vorba de discursul anual privind Starea Uniunii, pe care Juncker l-a rostit miercuri, 13 septembrie, în fața plenului Parlamentului European. În discurs, oficialul european a oferit propria sa viziune cu privire la viitorul Uniunii Europene, după cele cinci propuse în martie, ca parte a Cartei Albe cu privire la viitorul Europei.  

Cu această ocazie, președintele Juncker a propus o mini-revoluție la nivelul instituțiilor blocului comunitar, prin unificarea președinției Comisiei și a Consiliului, înființarea sau întărirea a trei agenții, crearea unui ministeriat pentru Zona Euro și a unui mecanism de pre-aderare la moneda unică.

Critici și speranțe

România a fost cel mai des pomenit stat în discursul președintelui CE, fiind amintită de cinci ori în patru contexte diferite, potrivit unei analize realizate de Transilvania Reporter.

Pe de o parte, Juncker a criticat România pentru criza vaccinurilor anti-rujeolă la copii. Pe de altă parte, el a solicitat primirea țării noastre în Spațiul Schengen, a îndemnat restul țărilor europene să sărbătorească Centenarul alături de noi și a anunțat organizarea unui summit european special în România, în 2019.

Iată fragmentele din discursul lui Juncker care s-au referit la țara noastră:

Criza vaccinurilor: „Este inacceptabil ca în 2017 să mai existe copii care să moară de boli ce trebuiau de mult să fi fost eradicate în Europa. Copiii din România sau Italia trebuie să aibă același acces la vaccinuri anti-rujeolă ca și ceilalți copii din toată Europa. Fără doar și poate.”

Spațiul Schengen: „Dacă vrem să întărim protecția granițelor noastre externe, atunci trebuie să deschidem imediat spațiul de liberă circulație Schengen Bulgariei și României. Ar trebuie de asemenea să permitem Croației să devină un membru plin Schengen, odată ce întrunește toate criteriile.”

Centenarul: „Eu personal voi acorda o atenție sporită Estoniei, Letoniei, Lituaniei și României în 2018. Acesta este anul în care ele își vor sărbători cea de-a 100-a aniversare. Cei care vor să modeleze viitorul continentului nostru ar trebui să înțeleagă și să onoreze istoria noastră comună. Aceasta le include și pe cele patru state – Europa nu ar fi întreagă fără ele.”

Summitul european: „Fac un apel către președintele [Consiliului European] Tusk și România, țara care va deține Președinția [Consiliului UE] în prima jumătate a anului 2019 să organizeze un summit special în România în 30 martie 2019. Dorința mea este ca acest summit să se țină în frumosul oraș vechi Sibiu, sau, cum îi spun eu, Hermannstadt. Ar trebui să fie momentul în care ne adunăm împreună pentru a lua deciziile necesare pentru o Europă mai unită, mai puternică și mai democratică”.

Summiturile europene sunt întrunirile șefilor de stat și de guvern ai țărilor membre, sub numele de Consiliu European, ele constituind forul suprem de decizie în Uniune.

Comentariu: România, copleșită de Jean-Claude Juncker

„Juncker lovește Polonia, copleșește România, Bulgaria”, așa se intitulează un comentariu al site-ului Euractiv referitor la discursul lui Jean-Claude Juncker. „Statele membre Bulgaria și România au fost copleșite cu atenția în discursul președintelui Comisiei, Jean-Claude Juncker. (…) Președintele Comisiei a menționat Bulgaria de trei ori în discursul său și România de cinci ori. În comparație, nu a menționat Polonia nici măcar o dată. Mențiunea privind «statul de drept», însă, a fost țintită spre Varșovia”, notează portalul de afaceri europene.

Idei esențiale

Dincolo de declarațiile care privesc țara noastră, Jean-Claude Juncker a anunțat sau a propus o serie de măsuri care vor schimba semnificativ instituțiile comunitare:

Un singur șef. Juncker a propus ca, în viitor, să existe o singură persoană în fruntea Comisiei Europene și a Consiliului European, aleasă în urma unui scrutin continental. „Pentru a înțelege provocările poziției sale și diversitatea statelo membre, un viitor Președinte trebuie să se fi întâlnit cu cetățenii în sediul primăriei din Helsinki, dar și în piețele din Atena”, a exemplificat preșdintele CE. Este de așteptat ca această propunere să stârnească ample dezbateri la Bruxelles.    

Agenție pentru piața muncii. Reglementările UE cu privire la libera circulație a forței de muncă trebuie implementate onest, simplu și eficient. „Într-o Uniune a egalilor, nu pot exista muncitori de mâna a doua. Muncitorii trebuie să câștige la fel de mult pentru aceeași muncă, făcută în același loc”, a spus Juncker, cu referire și la muncitorii detașați, care sunt plătiți la nivelul țării de proveniență, chiar dacă lucrează în altă țară. Pentru a superviza piața muncii, se va crea o nouă autoritate la nivel continental.

Întărirea agenției pentru securitate cibernetică. Atacurile cibernetice pot fi mai periculoase pentru stabilitatea democrațiilor decât puștile sau tancurile, este de părere președintele Comisiei. „De aceea”, a menționat Juncker, „astăzi, Comisia propune instrumente noi, printre care o Agenție Europeană de Securitate Cibernetică”. O astfel de agenție există, însă, deja, cu sediul la Atena, iar Juncker s-a referit doar la o întărire a capacităților acesteia, informează Euobserver.

Serviciu European de Informații. Președintele Comisiei crede că UE trebuie să fie mai puternică în combaterea terorismului, iar în acest scop a propus un serviciu de informații pan-european. „Încă ne lipsesc mijloacele de a acționa cu rapiditate în cazul amenințărilor teroriste transfrontaliere. De aceea fac apel la crearea unei unități europene de informații de securitate (intelligence)”, a spus Juncker. 

Ministru pentru Euro. Este necesară coordonarea Zonei Euro de către un ministru european, care să gestioneze toate instrumentele financiare puse la dispoziția unui stat care se află în recesiune sau criză și care să prezideze Eurogrupul (adunarea informală a miniștrilor de finanțe din statele Euro). „Comisarul pentru Afaceri Economice și Financiare, care la modul ideal ar trebui să fie și vicepreședinte al Comisiei, ar trebui să fie cel care își asumă și rolul de ministru”, a precizat Juncker.

Mecanism de pre-aderare la Euro. Statele membre care urmează să adopte moneda unică vor beneficia de acest nou instrument, care presupune atât asistență tehnică, cât și financiară.

Extinderea, după 2019, și fără Turcia. Cu privire la extinderea UE, președintele Comisiei a fost vag, cu excepția Turciei, despre care a spus că, în condițiile actuale nu are nicio șansă să adere. „Este clar că nu va exista o extindere în timpul mandatului acestei Comisii și a acestui Parlament (mandatele se încheie în 2019 – n.r.). Niciun candidat nu este pregătit. Dar după aceea, Uniunea Europeană va număra mai mult de 27 de state. Țările candidate la aderare trebuie să dea prioritate absolută statului de drept, justiției și drepturilor fundamentale. Astfel, este exclusă calitatea de membru pentru Turcia în viitorul previzibil. Turcia s-a depărtat cu pași uriași de Uniunea Europeană de ceva vreme”, se arată în discurs.

 


Publicitate

Postaţi un comentariu