Toată lumea o pețește pe EMA

Una dintre clădirile Globalworth Campus, proiect imobiliar propus pentru a găzdui EMA la București | Foto: skyscrapercity.com

Termenul de depunere a candidaturilor pentru a găzdui cele două agenții ale UE cu sediul în Regatul Unit, Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA) și Autoritatea Bancară Europeană (ABE), a expirat în 31 iulie 2017, la miezul nopții. 23 de orașe au fost nominalizate de statele membre al UE 27 pentru a găzdui cele două instituții comunitare. 19 țări vizează EMA, și doar opt, EBA. „Marele premiu” este EMA, o instituție comunitară puternică și importantă, a cărei găzduire va oferi prestigiu internațional țării – și orașului – gazdă, precum și un influx de vizite individuale și delegații cu buget generos, din partea oficialilor și a experților. Potrivit Euractiv.com, EMA atrage anual 36.000 de experți la Londra, pentru diverse întâlniri profesionale.

Propunerea României este Bucureștiul, care se dorește să fie viitorul sediu al EMA. Pentru EBA, țara noastră nu a depus o candidatură.

Conform unui comunicat la Consiliului European, următoarele orașe și-au depus candidaturile pentru EMA: Amsterdam (Olanda), Atena (Grecia), Barcelona (Spania), Bonn (Germania), Bratislava (Slovacia), Bruxelles (Belgia), București (România), Copenhaga (Danemarca), Dublin (Irlanda), Helsinki (Finlanda), Lille (Franța), Milano (Italia), Porto (Portugalia), Sofia (Bulgaria), Stockholm (Suedia), Valletta (Malta), Viena (Austria), Varșovia (Polonia) și Zagreb (Croația).

Pentru EBA, candidatele sunt: Bruxelles (Belgia), Dublin (Irlanda), Frankfurt (Germania), Paris (Franța), Praga (Cehia), Luxemburg (Luxemburg), Viena (Austria) și Varșovia (Polonia).

EMA&EBA

EMA este responsabilă de evaluarea științifică, supervizarea și controlul siguranței medicamentelor în UE. În cadrul agenției lucrează 890 de persoane,

EBA este autoritatea care supervizează reglementările și evaluează riscurile și vulnerabilitățile din sectorul bancar al UE. În cadrul autorității lucrează 159 de angajați.

Criteriile de evaluare stabilite sunt: siguranța faptului că agenția este operațională la data la care UK părăsește Uniunea, accesibilitatea spațiului oferit, școlarizarea copiilor personalului din agenție, accesul pe piața muncii și la sistemul de sănătate al soților și copiilor angajaților, continuitatea business-ului și amplasamentul geografic.

Comisia Europeană (CE) urmează să evalueze toate candidaturile „în mod obiectiv” și pe baza criteriilor stabilite de președintele Comisiei, Jean-Claude Juncker și de președintele Consiliului European, Donald Tusk, și aprobate de șefii de stat sau de guvern din UE 27, se arată într-un comunicat de presă al CE.

Evaluarea Comisiei va fi publicată în 30 septembrie. Consiliul va avea apoi o discuție politică pe baza acestei evaluări în cadrul Consiliului Afaceri Generale (UE 27) care va avea loc în octombrie 2017. O decizie finală se va lua în același format de Consiliu, care va avea loc în noiembrie 2017. Toate candidaturile vor fi supuse votului, în trei tururi de scrutin. Fiecare țară din cele 27 va avea un vot.

Ce se pregătește la București

În candidatura Bucureștiului, Guvernul României promite construirea unui campus medical integrat, care va îmbina „un nou concept între spațiile de birouri, zone verzi, spații comerciale și locuințe rezidențiale” și ar urma să fie construit în zona stației de metrou Pipera, potrivit unor documente citate de Caleaeuropeana.ro. Conform imaginilor publicate de sursa menționată, este vorba de o clădire sau mai multe din cadrul proiectului imobiliar Globalworth Campus, aflat în construcție. 

Globalworth Campus va fi compus din trei clădiri cu o suprafaţă totală închiriabilă de 87.800 mp şi va avea în total 760 de locuri de parcare. Prima fază a proiectului, alcătuită din două turnuri, va avea 57.000 mp de birouri şi va fi gata anul acesta.

„Atragerea unui sediu de agenție a Uniunii Europene ar contribui la creșterea rolului și vizibilității României ca stat membru. Avem o propunere viabilă, iar România deține o expertiză substanțială în sectorul medical“, a declarat premierul Mihai Tudose, citat de același site.

Amplasamentul propus a stârnit deja critici. Astfel, europarlamentarul Siegfried Mureșan spune că acesta se află  în spatele unei stații de metrou, Pipera, „unde, la orele de vârf, se stă la coadă și câte 10 — 15 minute numai ca să ajungi la peron”. El adaugă că „nicio linie de transport public nu leagă zona de Aeroportul din Otopeni” iar „transportul până și de la aeroport este o aventură chiar și pentru bucureștenii care cunosc bine orașul”.


Spot video de promovare a candidaturii României pentru EMA

Competiție dură

O analiză a site-ului Politico.eu relevă că un factor important în stabilirea țării care va găzdui EMA o va avea soliditatea autorității pentru medicamente din țara respectivă, deoarece, acum, 20% din munca EMA este acoperită de autoritatea britanică. Politico.eu a trecut în revistă activitățile de documentare și lobby făcute de statele interesate și le-a clasat pe acestea în funcție de nivelul de angajare (commitment) față de candidatură. Pe primul palier, al statelor celor mai interesate de a găzdui EMA se regăsesc Italia, Spania, Franța, Irlanda, Belgia, Olanda, Danemarca, Austria și Suedia. Trei state, România, Germania și Slovacia, se regăsesc pe palierul al doilea al interesului manifestat, în vreme ce Finlanda, Polonia, Ungaria, Croația, Bulgaria, Grecia și Portugalia sunt plasate în ultimul eșalon. Slovenia și Cehia s-au retras din cursă, deși inițial își manifestaseră intenția de a candida. La fel a făcut-o și Ungaria, dar retragerea a fost de ultim moment, astfel încât ea apare în analiza Politico.eu. Țările baltice – Lituania, Letonia și Estonia, nu au intrat deloc în cursă, la fel, Ciprul.

În ceea ce privește România, Politico.eu notează că sediul EMA din Londra a fost vizitat pentru documentare de ministrul Sănătății, de cel al Afacerilor Europene de șeful agenției naționale a medicamentului și de ambasadorul României în UK, dar și că este prevăzută construcția unui sediu special pentru agenția europeană. În schimb, România nu are nicio experiență de leadership în domeniu, deoarece nu a coordonat nici un comitet sau workshop pentru omologarea de medicamente pe piața europeană. Din acest punct de vedere, Germania, Olanda, Suedia și Austria sunt fruntașe, cu peste 100 de astfel de acțiuni. Dacă e să lăsăm deoparte Germania, al cărei „commitment” este de nivelul doi, părând mult mai interesată de EBA, se obțin ca favorite Olanda, Suedia și Austria. Dintre acestea, Olanda investește deja în pregătirea de personal de specialitate și în întărirea propriei agenții a medicamentului. De asemenea, Austria își întărește agenția similară și are avantajul de a dispune deja spațiile necesare.

Euractiv.com, în schimb, dă ca favorite pentru EMA orașele Amsterdam, Barcelona și Lille. În ceea ce privește EBA, majoritatea analizelor dau ca favorită Germania, care a propus Frankfurt ca sediu. 

Speculații la zi

În acest context, punctul forte al României este calculul politic. Astfel, România este o țară pro-europeană și printre foarte puținele care nu găzduiesc deja o agenție a Uniunii, lucru subliniat și de ministrul delegat pentru Afacerile Europene, Victor Negrescu, citat de Politico.eu. Mai mult, țara noastră este amplasată în partea de Est a Uniunii, în contextul în care sunt tot mai multe state – Ungaria printre cele mai vocale – care militează pentru o împărțire mai echilibrată din punct de vedere geografic a agențiilor europene.

Cum decizia va fi luată de Consiliu și nu de Comisie, este foarte probabil ca aceasta să fie una în care politicul să aibă un rol mai greu decât considerațiile tehnice sau științifice. Astfel, România, deși nu este printre favorite, are șansa ei de a găzdui EMA, datorită conjuncturii geografice și politice. Lobby-ul est-european a fost remarcat și de Politico.eu. „Bulgaria, Polonia, România și Croația au avut succes cu lobby-ul din spatele ușilor închise dar au dat publicității puține lucruri despre candidaturile lor”, notează Politico.eu.


Publicitate

Postaţi un comentariu