Europa cu două viziuni

Emmanuel Macron și Viktor Orbán se poziționează ca lideri ai celor două tabere care se vor înfrunta în alegerile europarlamentare de anul viitor

Preşedintele francez Emmanuel Macron a indicat vineri (27 iulie), la Lisabona, că are în vedere o Europă construită în trei cercuri în următorii 10-15 ani, cu Franţa chemată să facă parte din ţările cele mai integrate. Întrebat despre viziunea sa asupra Europei în cursul unei consultări cetăţeneşti, alături de premierul portughez Antonio Costa, şeful statului francez a apreciat că arhitectura continentului european va evolua în următorii ani. „Văd un cerc larg care poate fi dincolo de cei 27, ceva între Uniunea Europeană şi actualul Consiliul al Europei”, care va forma o „Europă largă, mai puţin integrată decât UE, dar foarte exigentă faţă de valorile sale”, a spus el.
Cel de-al doilea cerc va fi „fără îndoială undeva între actuala Uniune Europeană şi Zona Euro”, potrivit lui Macron. Acesta va reprezenta o „piaţă unică puternică, cu o politică de suveranitate, comercială, de cercetare, inovare” şi cu o „adevărată libertate de circulaţie în cadrul său”.

Al treilea cerc va fi „inima reactorului”, cu „o monedă comună, o piaţă a muncii mult mai integrată” şi cu o „adevărată convergenţă socială”. Ţările din componenţa sa vor „merge mai departe de logica zonei euro”, a apreciat preşedintele francez, sugerând că şi-ar dori ca Franţa să facă parte din acest cerc.

În cursul dezbaterii, la care au participat circa 500 de persoane, între care numeroşi tineri, Emmanuel Macron a apreciat că „destinul Europei” se va juca „în următorii cinci ani”: „fie reformăm în profunzime Europa, fie acceptăm status quo-ul şi dezintegrarea sa treptată”, a avertizat preşedintele francez.

Replica lui Orbán

Pe de altă parte, premierul ungar Viktor Orban a declarat tot vineri că „nu vrea o Uniune Europeană condusă de Franţa”, considerând că viitoarele alegeri europene sunt „decisive”, conform unui interviu apărut în cotidianul german Bild. „Înainte de toate, germanii trebuie să fie vigilenţi. Există un concept francez care, fundamental, înseamnă: conducere franceză a Europei, plătită din bani germani”, a spus şeful guvernului ungar în acest interviu. „E un lucru pe care eu îl resping. Nu vrem o Uniunea Europeană sub conducere franceză (…) Europenii trebuie să se facă auziţi şi trebuie aşteptate alegerile europene înainte de a lua decizii importante”, cum ar fi cele privind bugetul sau migraţia, a adăugat liderul populist ungar.

Declarațiile lui Orbán au continuat, sâmbătă (28 iulie), la Școala de Vară de la Băile Tușnad, unde premierul ungar s-a lansat într-un atac la adresa Bruxelles-ului și a pledat pentru democrația „iliberală”. „Elita europeană a eșuat, iar simbolul acestui eșec este Comisia Europeană”, a spus Orbán. „Vestea bună e că zilele Comisiei sunt numărate”, a adăugat el.

Macron, agreat în cercurile eurocrate, cele pe care le atacă Orbán, a afirmat la începutul lunii iulie că „adevărata frontieră în Europa” este cea care îi separă pe „progresişti” de „naţionalişti” şi că ciocnirea lor se va afla în centrul alegerilor europene din 2019. Comentarii

Comentarii

Prestigiosul cotidian „Le Monde” a comentat acid poziționarea liderului de la Budapesta. „După ce a reformat Ungaria de opt ani încoace, Viktor Orban se visează de acum un mare ordonator european? Am putea crede, citind interviul pe care l-a acordat tabloidului german Bild, vineri, 27 iulie, şi după discursul pe care l-a rostit a doua zi, în faţa minorităţii maghiare din România. Căci cele două luări de cuvânt constituie o lansare de campanie electorală la scară continentală, cu zece luni înaintea scrutinului comunitar”, a scris publicația citată.

Euroscepticii, în ascensiune
Partidele eurosceptice și-ar putea crește prezența în Parlamentul European cu peste 60%, arată o proiecție realizată de Reuters, pe baza sondajelor de opinie din cele 27 de țări care rămân în Uniune, după Brexit. Potrivit acestei simulări, configurația viitorului parlament va avea peste 100 de aleși, din totalul de 705, din partea celor două grupuri eurosceptice, Europa Națiunilor și Libertății, respectiv Europa Libertății și Democrației Directe. Partidul lui Orbán, FIDESZ, este parte a celui mai mare grup europarlamentar, cel al Partidului Popular European, care se estimează că va pierde 39 de mandate, dar tot va rămâne cu 180. Analiza nu ia în considerare apariția unei noi familii politice europene, la care lucrează partidul lui Emmanuel Macron și partidul spaniol Ciudadanos.

Postaţi un comentariu