Divorțul secolului. Marea Britanie a început desprinderea de UE

Momentul în care reprezentantul UK la Bruxelles, sir Tim Barrow (stânga), i-a înmânat președintelui Consiliului European, Donald Tusk, scrisoarea prin care Marea Britanie a anunțat oficial intenția de a părăsi Uniunea. | Foto: Consiliul European

Ceea ce părea aproape de neconceput în urmă cu un an a devenit realitate: Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord a notificat miercuri, 29 martie, Consiliul European, cu privire la intenția Marii Britanii de a părăsi Uniunea Europeană. Oficial, Brexitul a început la 14.20, ora Bucureștiului, când reprezentantul Marii Britanii la Bruxelles, sir Tim Barrow, i-a înmânat președintelui Consiliului European, Donald Tusk, o scrisoare prin care premierul Marii Britanii Theresa May a anunțat oficial intenția țării sale de a părăsi Uniunea. La 14.28, Tusk a scris pe Twitter: „După nouă luni, Marea Britanie a livrat Brexitul”.

Simultan, la Londra, May s-a adresat Parlamentului, anunțând declanșarea Brexitului. Ea a spus, potrivit The Guardian, că dorește ca Marea Britanie să fie o țară care să treacă dincolo de granițele Europei și că dorește „un parteneriat nou, special și profund cu Uniunea Europeană”.

La scurt timp după primirea scrisorii prin care a fost notificat asupra Brexitului, Consiliul European a dat publicității o declarație cu privire la chestiune. „În timpul acestor negocieri, Uniunea va acționa ca unul și își va proteja interesele. Prima noastră prioritate este de a minimaliza nesiguranța cauzată de decizia Regatului Unit în privința cetățenilor noștri, a companiilor și a Statelor Membre”, se arată în declarație.

Mai jos, postarea de pe Twitter prin care Tusk își anunță propriile comentarii pe marginea Brexitului:

Ce urmează?

România, arbitru în ultimul minut

În acest context, este interesant rolul pe care îl va juca România, țară care se va afla la președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene în primul semestru al lui 2019, adică exact atunci când se așteaptă ca Marea Britanie să părăsească blocul comunitar. Președinția rotativă presupune în cea mai mare parte un rol de arbitru și mediator între diversele interese ale țărilor membre. Astfel, România va superviza din această postură ultimele mișcări ale Brexitului.

Opțiunea de ieșire din UE există doar din 2009, fiind introdusă prin articolul 50 al Tratatului de la Lisabona, care urmează să fie acum pentru prima dată pus în aplicare. Acest articol prevede că orice stat membru al UE poate decide să părăsească Uniunea, că trebuie să notifice în acest sens Consiliul European și apoi să își negocieze ieșirea, iar pe parcursul a doi ani să se ajungă la un acord.

Articolul 50 mai prevede că orice acord de ieșire trebuie aprobat de „o majoritate calificată”, adică 72% din celelalte 27 de state ale UE, și care reprezintă 65% din populație, dar trebuie aprobat și de Parlamentul European.

BBC a realizat și un posibil calendar al Brexitului. Potrivit acestuia, de ieri într-o lună, pe 29 aprilie, Consiliul European va acorda un mandat Comisiei Europene pentru a negocia cu Marea Britanie ieșirea din Uniune. În mai 2017, Comisia va da publicității principiile negocierii, pe baza mandatului primit.

Apoi, în mai sau iunie 2017, vor începe negocierile propriu-zise. În momentul de față, se așteaptă că ele să se încheie în octombrie 2018, iar între această dată și martie 2019, Parlamentul Marii Britanii și Parlamentul European să voteze acordul. În fine, în martie 2019, Regatul Unit va părăsi formal Uniunea Europeană.

Cum s-a întâmplat?

Decizia britanicilor de a ieși din Uniunea Europeană, după 44 de ani de apartenență la blocul comunitar, a fost luată în urma unui referendum, în iunie 2016, când premier era încă David Cameron, liderul Partidului Conservator. Referendumul cu privire la ieșirea din UE a fost promis de Cameron, pe parcursul campaniei electorale pe care a câștigat-o în 2015. Cameron a promis atunci că va organiza un referendum cu privire la oportunitatea ieșirii Marii Britanii din UE, dar a subliniat că el va face campanie pentru rămânerea în blocul comunitar, pe baza unui nou acord semnat între Regatul Unit și celelalte 27 de țări membre ale Uniunii.

După ce a câștigat alegerile, Cameron a vizitat pe rând țările UE, pentru a obține susținerea lor pentru un nou acord între Londra și Bruxelles. Noul acord a fost perfectat în februarie 2016, și acorda Regatului Unit un statut privilegiat în cardul Uniunii, cu diverse avantaje economice și opțiuni de a nu participa în inițiative comune. Oricum, și înainte de această renegociere, Marea Britanie beneficia de o reducere a contribuției datorate bugetului UE, și se abținuse de la integrarea în Zona Euro și în Spațiul Schengen.

Înarmat cu noul acord, Cameron a militat pentru rămânerea țării sale în Uniunea Europeană. El a fost susținut de majoritatea establishmentului financiar, economic și politic de la Londra, dar o serie de oameni politici cu priză la public, precum ex-primarul londonez, Boris Johnson, sau liderul populist Nigel Farage, susținuți de tabloide cu mare influență, precum Daily Mail sau The Sun, au reușit să obțină o victorie care a șocat opinia publică mondială. Potrivit observatorilor independenți, populația britanică a ignorat cu bună știință avertismentele experților în economie și politică, preferând demagogia politicienilor menționați.

În final, 51,9% dintre cei prezenți la urne au votat pentru părăsirea Uniunii Europene, iar 48,1%, pentru a rămâne. Tabăra pro UE a câștigat însă în capitala Angliei și a Regatului Unit, Londra (59,9%), dar și în Scoția (62%) și Irlanda de Nord (55,8%), țări constitutive ale Marii Britanii, care beneficiază de o largă autonomie și parlamente proprii. Votul masiv pentru ieșire din restul Angliei și din Țara Galilor a fost cel care a înclinat balanța spre ieșire. Rezultatul a constituit o surpriză cu atât mai mare cu cât sondajele de opinie indicaseră că Marea Britanie va rămâne în UE.

În urma referendumului, David Cameron a demisionat din fruntea guvernului și a Partidului Conservator. Un nou guvern a fost format de noul lider al partidului, Theresa May. Aceasta a fost în tabăra pro rămânere, dar după învestirea ca premier, a impus un așa numit „Hard Brexit”, prin care Marea Britanie va ieși complet de pe piața unică europeană, pentru a putea limita migrația forței de muncă. În cazul contrar, al unui „Soft Exit”, Marea Britanie ar rămâne pe piața unică, dar, în schimb, ar trebui să accepte accesul nediscriminat pe piața muncii a cetățenilor din blocul comunitar.

The Observer: „Miercurea Neagră”. Duminică, săptămânalul The Observer, unul dintre cele mai respectate ziare britanice, a publicat un editorial asumat de întreaga echipă redacțională, în care critică cu o duritate neobișnuită Brexitul. „Ca oile, britanici, indiferent dacă susțin sau nu Brexit, sunt mânați să se arunce de pe o stâncă, păcăliți și induși în eroare de cel mai iresponsabil, cel mai de neîncredere guvern din memoria vie”, scrie săptămânalul, care a supranumit ziua de astăzi „Miercurea Neagră”.

Mesaj ironic pe stâncile de la Dover | Foto: thesun.co.uk


The Sun: „See EU later”. Tabloidul The Sun, ziarul britanic cu cel mai mare tiraj și un susținător fervent al Brexitului, a sărbătorit în stil propriu declanșarea procesului de separare de Uniunea Europeană. Ziarul a proiectat pe stâncile de la Dover jocuri de cuvinte sarcastice, precum „Dover&Out” sau „See EU later” (intraductibile – n.r.). Stâncile albe de la Dover au o puternică încărcătură simbolică pentru britanici, ele fiind punctul geografic cel mai apropiat de continent al Marii Britanii.

Scoția, spre independență

Leadershipul inflexibil al Theresey May a adâncit clivajul dintre Londra și Scoția. Primul ministru de la Edinburgh, Nicola Sturgeon, a primit marți, 28 martie, susținerea parlamentului scoțian în vederea organizării unui nou referendum cu privire la independența țării. Scoția a solicitat un tratament special pe parcursul Brexitului, sperând să își mențină accesul pe piața unică europeană, după separarea de Uniune. Această doleanță nu a fost însă ascultată de Theresa May. Prin urmare, Nicola Sturgeon a început procedurile pentru referendumul de independență. Un plebiscit similar a avut loc și în 2014, când majoritatea scoțienilor au votat contra independenței.

Declarația momentului:

„Astăzi nu este o zi bună. Brexit marcheză un nou capitol în istoria Uniunii noastre, dar suntem pregătiți, vom merge mai departe, sperând ca UK să rămână un partener apropiat”.

Antonio Tajani, președintele Parlamentului European


Publicitate

Postaţi un comentariu