Deschizătorii de drumuri europene

Viorel Crainic, în fața pensiunii Rom Concord din Bălcești, refăcută și extinsă pentru a doua oară din fonduri europene | Foto: Dan Bodea

Fondurile europene și-au făcut apariția în România încă din primii ani de după Revoluție, prin intermediul finanțărilor din programul PHARE. Până în 1998, ele erau gestionate de la nivel național, dar în acel an au luat ființă Agențiile de Dezvoltare Regională, cu scopul de a intermedia și facilita atragerea de fonduri europene pe plan local.

Ca urmare, la nivelul Transilvaniei de Nord s-a constituit Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Vest (ADRNV), cu sediul la Cluj-Napoca. Potrivit datelor furnizate de ADRNV, în 17 august 2000 au fost semnate primele trei contracte la nivelul regiunii. Este vorba despre contracte care vizau înființarea unei pensiuni turistice la Bălcești, în zona de munte a județului Cluj, respectiv de înființarea unei linii de producere de aspiratoare la SC Comatex SA Jibou, județul Sălaj, și de extinderea fabricii de confecții SC Ilis SRL din Baia Sprie. Ultimele două firme au picat testul economiei de piață, între timp, și au fost închise, ele fiind radiate din registrul comerțului, în 2017, respectiv 2012.

În schimb, pensiunea turistică înființată în Bălcești funcționează și acum, după aproape 20 de ani. Mai mult, proprietarii tocmai se află pe ultima sută de metri cu un alt proiect european, contractat în 2017, prin care transformă pensiunea într-un spațiu de cazare de patru stele.

Aventuri în epoca de preaderare

Bălceștiul este un sat aparținător comunei Beliș, situat pe malul lacului de acumulare Beliș-Fântânele, la o altitudine de 1050 de metri. La mijlocul lui martie, aici e iarnă în toată puterea cuvântului, cu zăpadă care măsoară peste 20 cm în unele locuri și cu bucăți de drum înghețate bocnă, pe unde circulația se face urmărind făgașele săpate în gheață de autovehicule.

Salonul de servire a mesei de la prima pensiune a familie Crainic, amenajată din fonduri PHARE | Foto: Rom Concord SRL

Aproape de malul lacului, de care o desparte o pădurice brazi, se află pensiunea familiei Crainic, operată prin firma SC Rom Concord Trading Impex SRL. Aceasta este singura afacere supraviețuitoare dintre cele trei care în august 2000 au primit finanțare europeană.

Viorel Crainic, proprietarul firmei, își amintește ca prin ceață de acea perioadă. „A fost acum 20 de ani, nici nu mai știu de unde am aflat că se pot lua bani europeni. Era ceva complet nou. Stăteam în Cluj, și am aflat informația asta de pe undeva, dar pe cale oficială, asta e sigur”, povestește bărbatul, de profesie consilier juridic.

El cocheta mai demult cu ideea de a transforma o casă a familiei într-o pensiune, pentru a profita de potențialul turistic al zonei, fiindcă atunci nu exista niciun spațiu privat de cazare în zonă, ci doar stațiunea Fântânele, de lângă baraj. „Țin minte că era greu și pentru ei, la agenție, că nu erau așa clare lucrurile, cum sunt acum, când ai ghiduri. Era o nebuloasă, iar ei aveau două birouri, unde era tot timpul hărmălaie”, își aduce aminte Viorel Crainic, acum în vârstă de 52 de ani. „Aveam casa asta, a unui unchi al meu, pe care nu o folosea nimeni. Am vorbit cu familia, am trecut-o pe firmă, am făcut un proiect de extindere, după care am aplicat la ADRNV”, continuă bărbatul.

Odată primită prima parte a finanțării, echivalentă cu 17.000 de dolari – la ora aceea nu se folosea ca referință curentă moneda euro, care exista doar ca noțiune – au început lucrările. Banii au fost folosiți la înălțarea cu un etaj a casei și la amenajarea în interior a unei pensiuni de două margarete, cu opt camere, patru băi și salon de servire a mesei. „Nu am luat toată suma, doar vreo 20.000 de dolari, și restul am pus de la noi. Am întârziat cu construcția, că aici dacă prinzi o iarnă lungă, nu poți construi opt luni, și am ieșit din termen”, mai spune Viorel Crainic.

Noua pensiune va oferi condiții de cazare de patru stele | Foto: Dan Bodea

Potrivit datelor furnizate de ADRNV, contractul a fost în valoare de 60.803 de euro, din care 33.560 fonduri europene și guvernamentale, iar restul contribuția beneficiarului.

Nu a ieșit chiar conform contractului semnat, dar și cei 20.000 de dolari pe care a reușit să-i atragă firma familiei Crainic au fost bineveniți. „A fost o oportunitate și am zis să profit de ea. A ieșit o pensiune de familie, la care lucrez eu și soția mea și care ne-ar putea asigura existența. Nu am fost în situația de a trăi doar din această afacere, dar am fi putut”, precizează antreprenorul.

După 20 de ani

Viorel Crainic a ajuns ulterior primar al comunei Beliș, între 2004 și 2016. Pensiunea a continuat să funcționeze cu succes, dar gusturile oamenilor s-au schimbat, iar competiția s-a întețit, zona fiind una cu mare căutare printre iubitorii vacanțelor la munte.

„Nu mai prea mergea cu o baie la două camere, oamenii au început să ceară mai mult, și e firesc să fie așa. S-au înmulțit și pensiunile în Beliș, iar două margarete nu mai era suficient”, explică bărbatul. Așa că în 2015, SC Rom Concord Trading Impex SRL a aplicat pentru o altă finanțare europeană. De data asta a fost mult mai simplu, finanțarea mult mai mare, iar parte de co-finanțare, mult mai mică „Oamenii care se ocupă de fonduri știu acum ce să ceară. Există ghiduri ale solicitantului scrise limpede. Am putut face proiect de 200.000 de euro, din care eu pun doar 20.000”, rezumă patronul pensiunii.

Cu această sumă, vechea casă a familiei, transformată în pensiune cu fondurile din 2000, a fost din nou modernizată și extinsă, pentru a oferi condiții de cazare de patru stele: șase camere și două apartamente, fiecare cu baie proprie, piscină, jacuzzi, saună, sală de conferințe, biciclete de închiriat, mobilier schimbat integral, sistem nou de încălzire și dotări noi pentru bucătărie.

Viorel Crainic spune că documentația pentru obținerea de fonduri europene era stufoasă și în 2000 și este și acum | Foto: Dan Bodea

Finanțarea a fost contractată în 2017, iar lucrările de bază au fost finalizate, acum lucrându-se la finisaje. În iunie, pensiunea va fi gata, pentru noul sezon estival.

Totuși, spune Viorel Crainic, nicicând nu a fost simplu de accesat fonduri europene. „Procedura parcă e mai stufoasă acum, dar măcar vezi că ai de-a face cu profesioniști, care știu ce vorbesc. În plus, dacă știi că primești bani, faci toată birocrația pe care o ai de făcut, că ăsta e tot prețul”, încheie bărbatul.

Cum au venit banii

Finanțarea din 2000 a venit prin programul PHARE RO 9807.01 – Politici Regionale și de Coeziune, elaborat în 1998. Acesta a fost primul mecanism de finanțare care a folosit agențiile regionale, create și ele în 1998, prin legea 151. Programul a fost unul pilot, având scopul să asiste Guvernul României „în formularea unei abordări moderne a politicii de dezvoltare regională”, potrivit descrierii oficiale a programului. Domeniile pentru care putea fi obținută finanțarea vizau inițiativele locale de dezvoltare economică, turismul și dezvoltarea resurselor umane.

Al doilea proiect a fost semnat prin Centrul Regional pentru Finanțarea Investițiilor Rurale de la Satu Mare, în cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020, Submăsura 6.4 – Investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole.

Scurt istoric
În 1989, comunitatea europeană crea PHARE, un instrument financiar menit să sprijine tranziția spre democrație a Poloniei și Ungariei. Numele celor două țări se găsește chiar în acronimul programului financiar, care provine de la „Poland and Hungary: Assistance for Restructuring their Economies”. Era și un joc de cuvinte, prin care  abrevierea din engleză forma cuvântul francez pentru „far” (phare). PHARE a fost extins mai târziu, pentru a asista financiar toate țările din estul Europei care au dorit să se alăture comunității europene. Din 2000, instrumentele financiare puse la dispoziția României au fost diversificate prin ISPA, mecanism de finanțare dedicat infrastructurii și SAPARD, prin care se alocau fondurile pentru zona rurală. Din 2007, România are acces direct la fondurile europene structurale.

Acest articol a fost publicat pe www.PressHub.ro și Transilvania REPORTER în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio. Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.

Postaţi un comentariu