Raport european: Clujul cultural și creativ rămâne fruntaș în regiune, dar scade față de 2017

Dintre orașele secundare ale Europei Centrale și de Est, doar Gdánsk punctează mai bine decât Clujul la categoria orașelor de 250.000-500.000 de locuitori. În imagine, o secvență de la Zilele Clujului 2018 | Foto: Dan Bodea

Clujul rămâne unul dintre cele mai dinamice orașe din Europa Centrală și de Est, din punct de vedere al culturii și industriilor creative, dar este în scădere, față de 2017. Situația este relevată de ediția 2019 a Monitorului Orașelor Culturale și Creative (MOCC), un instrument creat de Comisia Europeană pentru a evalua și monitoriza performanțele orașelor în aceste domenii.

Astfel, în categoria sa de populație, Clujul este al doilea cel mai bine plasat oraș din statele foste socialiste, după Gdánsk (Polonia), dacă nu se iau în calcul capitalele.

Cum se calculează

MOCC analizează 190 de orașe din cele 28 de țări ale UE, plus Elveția și Norvegia, din punct de vedere a 29 de indicatori, grupați pe nouă dimensiuni, care, la rândul lor, descriu trei mari aspecte ale vieții culturale și creative dintr-un oraș: „dinamismul cultural”, „economia creativă” și „mediul propice”.

„Dinamismul cultural” măsoară infrastructura culturală și participarea la cultură; „economia creativă” reflectă modul în care sectoarele culturale și creative contribuie la ocuparea forței de muncă, la crearea de locuri de muncă și la capacitatea inovatoare a unui oraș, „mediul propice” identifică activele care ajută orașele să atragă talentele creative și să stimuleze angajamentul cultural.

Orașele au fost împărțite în cinci categorii, în funcție de dimensiune, XXL – orașele de peste un milion de locuitori, XL – între 500.000 și un milion, L – între 250.000 și 500.000, M – între 100.000 și 250.000 de locuitori și S – între 50.000 și 100.000.

Astfel, din România, Bucureștiul a fost inclus în categoria XXL, Cluj-Napoca, Timișoara și Iași la categoria L, iar Baia Mare și Sibiu, la categoria M. Acestea sunt singurele orașe din România luate în calcul, Sibiul, pentru că a fost Capitală Culturală Europeană (CCE) în 2007, București, Cluj, Timișoara și Baia Mare fiindcă au fost finaliste în competiția pentru statutul de CCE în 2021, și Iașiul pentru că găzduiește cel puțin două festivaluri de anvergură internațională.

Involuție în bloc

Scorul Clujului este de 20,5 puncte, în scădere față de 2017, când era de 25,7 puncte. Pe plan național, clasamentul în 2019 este București (22,8), Cluj (20,5 puncte), Sibiu (18,2), Timișoara (18,1), Iași (16,1) și Baia Mare (14,2).

Scorurile din 2017 au fost: București (27,7), Cluj (25,7), Sibiu (23,4), Timișoara (23,3), Baia Mare (19) și Iași (16,9). Se observă o scădere de aproximativ cinci puncte la toate orașele, cu excepția Iașiului, care scade doar 0,9 puncte, și trece astfel în fața Băii Mari.

Extras din fișa de țară a României, cu ierarhizarea orașelor monitorizate. | Sursa: Comisia Europeană, traducere Transilvania Reporter

Pe plan european, Clujul se situează pe locul 25 dintre cele 40 de orașe din categoria sa, Timișoara este pe locul 31, iar Iașiul pe locul 34. Bucureștiul este pe locul 17 din 20, în categoria sa. Sibiul se clasează pe locul 43 din 57, iar Baia Mare pe 55, în categorie.

Per ansamblu, cel mai mare punctaj l-a obținut capitala Franței, Paris, cu 66 de puncte, urmată, la distanță, de capitala Danemarcei, Copenhaga, cu 46,8 puncte, și de capitala Portugaliei, cu 46,3 puncte. La polul opus se află orașele grecești Patras (10 puncte) și Kalamata (11,8 puncte) și Plovdiv (12,1), din Bulgaria. În mod ironic, ultimul oraș este Capitală Culturală Europeană 2019.

În categoria L, unde se află Clujul, Timișoara și Iașiul, clasamentul este condus de Florența (37,6 puncte), în categoria M, în care sunt încadrate Sibiul și Baia Mare, locul I este al orașului Lund, din Suedia, cu 38,9 puncte.

„Orașele românești obțin scoruri relativ similare (…) cu Cluj-Napoca, având cea mai bună poziție din țară, în raport cu orașeșe europene similare”, menționează raportul.

Cum stă Clujul

Comparativ cu 2017, Clujul a căzut în a doua jumătate a categorie, fiind pe poziția 25 din 40, față de poziția 18 din 36. Orașul de sub Feleac punctează cel mai bine la dimensiunea „deschidere, toleranță și încredere”, unde se află pe locul 3 în categoria sa, și la dimensiunea „locuri de muncă nou create în industriile creative”, unde se află pe locul nouă în categorie. Cel mai prost, Clujul este cotat la dimensiunile „proprietate intelectuală & inovare” și „conexiuni locale și internaționale”, pe locul 40 în categorie, adică ultimul.

Cu toate scăderile, din orașele din categoria sa din Europa Centrală și de Est, Clujul este pe locul cinci, după capitala Estoniei, Tallinn (34,1), cea a Slovaciei, Bratislava (31,9), cea a Sloveniei, Ljubljana (27,3), și orașul polonez Gdánsk (22,2), singurul din regiune care depășește Clujul, fără a fi capitală.

Sub Cluj se află al doilea oraș al Cehiei, Brno (20), al doilea oraș al Greciei, Salonic (17,5), dar și orașe din țările vestice, precum Bilbao (Spania) sau Liège (Belgia). În categoria sa, un scor identic cu Clujul a obținut Leiden, din Olanda.

Luând în calcul orașele mai mari, Clujul stă mai bine decât Birmingham (UK) și capitala Bulgariei, Sofia, din categoria XXL, și are un scor identic cu al Genovei (Italia) și mai mare decât Sevilia (Spania), Marsilia (Franța) sau Essen (Germania) din categoria XL.

Studiul a fost dat publicității la începutul lunii octombrie, fiind realizat de către Centrul Comun de Cercetare, serviciul științific intern al Comisiei.

Orașul ideal

Orașul creativ și cultural ideal în Europa este un amestec de șapte orașe, cele mai multe dintre ele de dimensiuni mici sau medii, mai arată autorii studiului: Paris (Franța), Florența (Italia), Weimar (Germania), Eindhoven (Olanda), Budapesta (Ungaria), Glasgow (Scoția – UK) și Copenhaga (Danemarca), arată autorii studiului.

Nu există Comentarii

Postaţi un comentariu