Ce se întâmplă, Frau?

Horst Seehofer și Angela Merkel, într-o imagine din 2012, pe când alianța CDU-CSU funcționa fără sincope | Foto: wikimedia.org

Cancelarul german Angela Mergel a reușit, la începutul acestei săptămâni, să-și salveze guvernul, dar clocotul din politica germană s-a revărsat peste graniță și amenință să destabilizeze Spațiul Schengen.

Pe scurt

Cancelarul german s-a aflat de câteva săptămâni sub presiunea propriului ministru de interne, Horst Seehofer, pentru a înăspri politica în domeniul imigrației. Seehofer este un personaj-cheie în politica germană, el fiind liderul CSU, partid din landul Bavaria, aliat istoric cu CDU-ul Angelei Merkel. Cel mai rău scenariu ar fi fost următorul: dacă Angela Merkel nu adoptă o politică mai dură față de imigranți, CSU iese de la guvernare, iar guvernul pică.

• Abonează-te aici la EuroNewsletter

Pentru a-l domoli pe Seehofer, Merkel a obținut sprijinul liderilor naționali europeni, la summitul din 28-29 iunie, cu privire la o politică europeană comună mai dură cu privire la imigranți. Acest acord nu l-a mulțumit însă pe ministrul de interne, care, duminică, 1 iulie, a amenințat că va demisiona și din funcția guvernamentală și din fruntea CSU, fiindcă nu poate ajunge la o înțelegere cu Angela Merkel. Mărul discordiei l-a constituit amenințarea lui Horst Seehofer că le va solicita polițiștilor de frontieră să îi returneze imediat pe imigranții care intră în Germania, dar s-au întregistrat în altă țară.

În cele din urmă, luni, Angela Merkel a reușit să cadă la o înțelegere cu Seehofer, înțelegere care prevede introducerea unor „centre de tranzit” pentru imigranți. În aceste centre vor fi instalaţi pe viitor solicitanţii de azil care ajung în Germania dar sunt înregistraţi deja într-un alt stat european, adică aproape toți, în aşteptarea expulzării lor spre ţara pe unde au intrat. Acest lucru este posibil în baza unor tratate bilaterale, pe care Merkel le-a încheiat deja cu 16 țări.

Până în prezent, imigranţii care cereau azil la sosirea în Germania erau repartizaţi în întreaga ţară până în momentul examinării dosarului lor. Semnificativ, toată frontiera germană cu Austria se află în Bavaria.

Principiul domino-ului

Acest compromis a stârnit reacția imediată a Vienei, care se teme că aceste centre de tranzit vor funcționa ca un dop pentru fluxul de imigranți, urmând ca mulți dintre aceștia să rămână blocați în Austria. Astfel, liderii coaliției de guvernământ austriece, cancelarul Sebastian Kurz și vicecancelarul Heinz-Christian Strache, au anunțat, marți, că sunt pregătiți să acționeze pentru a-și proteja frontiera sudică, mai ales cea cu Italia, cea prin care fluxul de imigranți de pe ruta mediteraneană intră în țară. Dar, tot pe la granița sudică a Austriei trec, în sens invers, imigranții care intră în UE pe ruta balcanică şi cărora le-au fost respinse cererile de azil în Austria sau într-o altă ţară din Uniunea Europeană.

Prin urmare, în câteva ore, de la declarația austriecilor, Matteo Salvini, ministrul de interne italian și unul din liderii coaliției care guvernează la Roma, a anunțat că este pregătit ca și Italia să introducă controale la granița austriacă. Salvini s-a referit în special la pasul Brenner, pe unde trece o arteră comercială foarte importantă pe rutele comerciale nord-sud ale Europei, și care are și o simbolistică regională deosebită, făcând trecere din Tirolul de Nord, austriac, în Tirolul de Sud, italian, dar cu o populație majoritar austriacă. „Aş fi pregătit chiar de mâine să reintroduc controalele la pasul Brenner, pentru că Italia nu ar avea decât de câştigat”, a precizat Salvini.

Discuțiile continuă

Cel de la care a pornit totul, Horst Seehofer, a anunţat că se va duce joi la Viena şi că deja a discutat la telefon cu cancelarul austriac Sebastian Kurz, care ar fi interesat de „o soluţie raţională”.

În acest context, Comisia Europeană a reacționat placid. „Nu l-am studiat (acordul) în detaliu, dar la prima vedere – şi eu le-am cerut serviciilor privind legislaţia să se uite la el – îmi pare a fi în concordanţă cu legislaţia” UE, a declarat președintele Comisiei Jean-Claude Juncker.

Înainte ca Merkel să poată merge mai departe, SPD, care împarte puterea la Berlin cu CDU și CSU, trebuie de asemenea să cadă de acord, iar unii lideri social-democrați s-au arătat reticenți.

[stextbox id=’custom’ caption=’De ce acum’]Se pune întrebarea de unde vine atitudinea atât de intransigentă a liderului CSU, dat fiind că numărul imigranților care au intrat în Germania a scăzut spectaculos în 2017 față de 2015, de la 890.000 la 190.000. Cauza imediată este cazul unei fete de 14 ani din Mainz, Susanna Feldman, violată și ucisă, în luna mai, de un imigrant irakian în vârstă de 20 de ani, care a reușit după aceea să fugă în țara de origine, unde a fost arestat. Acest caz a șocat opinia publica germană și a alimentat discursul anti-imigranți al partidului AfD, de extremă dreapta. Cauza profundă, apreciază comentatorii, rezidă însă în alegerile din Bavaria, la nivel de stat federal, care vor avea loc în octombrie. CSU domină de zeci de ani politica bavareză, dar în ultimii ani AfD este în ascensiune, mai ales în zonele din Bavaria prin care intră imigranții. Acest lucru explică recenta linie dură a CSU-ului, care încearcă astfel să își oprească electoratul să „emigreze” spre AfD. [/stextbox]