Bugetul UE 2021-2027: Stat de drept sau stat degeaba

Comisia Europeană a anunțat miercuri, 2 mai, mult-așteptatul proiect de buget pentru anii 2021-2027, denumit oficial Cadrul Financiar Multianual (CFM). Potrivit propunerii prezentate de Comisie, acesta va fi în valoare de 1279 de miliarde de euro, ceea ce înseamnă 1,11 la sută din venitul național brut al celor 27 de țări ale Uniunii Europene, atâtea câte vor rămâne după Brexit.

Noutatea absolută a bugetului este introducerea unui mecanism care condiționează alocarea fondurilor europene de respectarea statului de drept. Despre acest lucru se vorbea în birourile de la Bruxelles cel puțin din toamna anului trecut. Mecanismul a fost introdus pentru a pune presiune pe state ca Ungaria și Polonia, țări care se află într-un regres democratic, potrivit majorității observatorilor și grupurilor de experți internaționali, dar care beneficiază din plin de banii publici europeni din actualul CFM (2014-2020).

• Cum s-a desfășurat ziua în care s-au schimbat regulile la Bruxelles

Într-un comunicat de presă al Comisiei, noul mecanism este descris în felul următor:

„O inovație majoră în cadrul bugetului propus este consolidarea legăturii dintre finanțarea UE și statul de drept. Respectarea statului de drept reprezintă o condiție prealabilă esențială pentru buna gestiune financiară și pentru eficacitatea finanțării din partea UE. Comisia propune, prin urmare, un nou mecanism, care să protejeze bugetul UE de riscurile financiare legate de deficiențele generalizate care afectează statul de drept în statele membre. Cu ajutorul noilor instrumente propuse, Uniunea va putea să suspende, să reducă sau să restricționeze accesul la finanțarea din partea UE în mod proporțional cu natura, gravitatea și amploarea deficiențelor care afectează statul de drept. O astfel de decizie ar urma să fie propusă de Comisie și adoptată de Consiliu prin vot cu majoritate calificată inversă” (sublinierea redacției).

În cadrul votului cu majoritate inversă, propunerea Comisiei este considerată adoptată de Consiliu cu excepția cazului în care acesta decide cu majoritate calificată să respingă propunerea Comisiei. Majoritatea calificată înseamnă, în sistemul de vot al Consiliului, 55% din state, care să reprezinte cel puțin 65% din populația Uniunii Europene. Prin această prevedere, Comisia zădărnicește orice încercare din partea Grupului de la Vișegrad (Ungaria, Polonia, Cehia și Slovacia) și a unor eventuali aliați de a bloca declanșarea mecanismului.

Proiectul de buget a fost prezentat în plenul Parlamentului European ( PE) de președintele Comisiei, Jean-Claude Juncker, și comisarul pentru Buget, Günther Oettinger. Juncker a fost cel care a anunțat pentru prima dată, cu această ocazie, crearea mecanismului de „pedepsire” a statelor care deviază de la valorile statului de drept. „Acest mecanism nu vizează «a priori» pe nimeni, ci are ca scop asigurarea bunei utilizări a fondurilor europene”, a spus Juncker. Mai târziu, Oettinger l-a completat: „trebuie să fim siguri că Justiția poate acționa în mod independent, atunci când discută cazuri legate de fondurile europene”.

În comunicatul oficial de presă, venit după anunțul din PE, Juncker a mai făcut câteva precizări. „Vom asigura buna gestiune financiară prin introducerea primului mecanism privind statul de drept. Aceasta înseamnă să acționăm responsabil când este vorba de banii contribuabililor noștri”, a spus acesta.

Vești proaste: scăderi la Coeziune și Agricultură

Propunerile Comisiei prevăd ca partea cea mai consistentă a bugetului să meargă către prioritatea „Coeziune și Valori”, anume 442,4 de milioane de euro. O sumă consistentă primește și capitolul „Resurse naturale și mediul înconjurător”, de 378,9 milioane de euro. „Piața Unică, Inovație și Digital” este a treia cea mai mare „felie”, cu o alocare de 187,4 milioane de euro, urmată de secțiunea „Vecinătatea și Lumea”, cu 123 de milioane de euro. Sume mai mici vor merge către „Administrația Publică Europeană”, „Migrație și Gestiunea Frontierelor” și „Securitate și Apărare” (pentru detalii, vezi infografia care însoțește materialul).

Comisarul Oettinger a mai spus că fondurile de coeziune vor scădea cu 7%, iar plățile directe din agricultură, cu 5%, în contextul în care România este o mare beneficiară a acestor fonduri.

De asemenea, mai multe surse care au avut acces la dezbaterile legate de proiectarea bugetului, au declarat că zeci de miliarde de euro vor fi reorientate dinspre țările Europei Centrale și de Est spre țările din sudul Uniunii, precum Spania sau Grecia.

Conform procedurilor, proiectul de buget propus de Comisie va fi dezbătut de Parlamentul European și Consiliul European, care, ambele, trebuie să îl aprobe. Ținta Comisiei este ca bugetul să fie aprobat până la sfârșitul anului 2019, an în care vor avea loc alegeri europene și se vor schimba liderii Comisiei și Consiliului.

„Investim și mai mult în domenii în care un stat membru nu poate acționa singur sau în care acțiunea comună este mai eficientă – fie că este vorba de cercetare, migrație, controlul la frontiere sau apărare. Continuăm să finanțăm politicile tradiționale, dar modernizate, cum ar fi politica agricolă comună și politica de coeziune, deoarece beneficiem cu toții de pe urma standardelor ridicate ale produselor noastre agricole și a regiunilor care recuperează decalajele economice” (Günther Oettinger, comisar european pentru Buget și Resurse Umane)