BMW. Bavarezul Manfred Weber – primul înscris în cursă pentru a-i succede lui Juncker, la șefia Comisiei Europene

Manfred Weber ar putea fi succesorul lui Jean-Claude Juncker la șefia Comisiei | Foto: PPE

Germanul Manfred Weber, liderul grupului Partidului Popular European (PPE) în Parlamentul European, este primul candidat oficial pentru nominalizarea ca „spitzenkandidat” (candidat principal) al familiei politice din care face parte. Weber și-a asigurat săptămâna trecută sprijinul pentru nominalizare din partea cancelarului german Angela Merkel. În acest context, miercuri (5 septembrie), el și-a anunțat oficial candidatura.

Anunțul a venit pe Twitter. „Vreau să fiu candidatul principal al EPP pentru alegerile europene din 2019 și să fiu următorul președinte al Comisiei Europene. Europa are nevoie de un nou început și de mai multă democrație. Nu mai putem continua așa cum este acum în UE. Voi ajuta la întoarcerea Europei către oameni și restabilirea legăturii dintre cetățeni și Uniunea Europeană. Vreau să încep un nou capitol în UE. Europa este la o răscruce. Alegerile Europene 2019 vor decide viitorul UE. Astăzi este despre afirmarea Europei și apărarea valorilor noastre, pentru că suntem provocați din interior și exterior”, a scris Weber, pe rând, în engleză, germană și franceză.

I want to become the @EPP‘s lead candidate for the 2019 European Elections and be the next President of the European Commission. Europe needs a new beginning and more democracy. #Spitzenkandidaten 3/3

— Manfred Weber (@ManfredWeber) September 5, 2018

Partidele naționale care formează PPE se vor întruni în 7-8 noiembrie, la Helsinki, pentru a-și desemna candidatul principal. Beneficiind de susținerea Angelei Merkel, este previzibil ca Weber să primească nominalizarea din partea partidului, postură din care va fi în pole-position pentru funcția de șef al Comisiei. Contracandidații săi în cadrul PPE ar putea fi negociatorul-șef pentru Brexit, francezul Michel Barnier și fostul premieri finlandez, Alexander Stubb.

Germania nu a mai avut un președinte al Comisiei din anii 1960. Funcția este considerată cea mai importantă din Uniune, iar Germania este, oricum, cel mai influent membru al UE, pe baza forței sale economice. De aceea, playmakerii de la Bruxelles au evitat cu succes, până acum, numirea unui german la cârma Comisiei, pentru ca influența Berlinului să nu fie excesivă în instituțiile europene.

Sistemul „spitzenkandidaten”

Viitorul președinte al Comisiei va fi desemnat pe baza sistemului spitzenkandidaten (termenul german pentru „candidați principali”). În baza acestui sistem, fiecare familie politică din Parlamentul European va nominaliza câte un candidat principal, iar candidatul formațiunii care are majoritatea este propus președinte al Comisiei, de către Consiliul European (adunarea șefilor de stat și de guverne din UE). După propunerea de către Consiliu, cel nominalizat trebuie să fie votat în Parlament. Sistemul nu convine unor membri ai Consiliului, deoarece, până la precedentele alegeri europene, din 2014, acest for era cel care avea inițiativa propunerii unui candidat la funcția de șef al Comisiei, pe baza unor negocieri politice. În 2014 a apărut sistemul spitzenkandidaten, prin care Parlamentul își asigură atât inițiativa cât și ultimul cuvânt în ceea ce privește numirea șefului Comisiei.

PPE este cotat cel mai bine în sondajele de opinie pentru alegerile europene din mai 2019, dar este departe de a putea forma o majoritate în viitorul Parlament European. Chiar dacă va face o mare coaliție cu socialiștii, cum s-a întâmplat în 2014, s-ar putea să nu aibă o majoritate. În acest caz, s-ar impune o alianță tripartită, din care să facă parte și liberalii (ALDE). O astfel de alianță ar presupune și negocierea în trei a candidatului pentru funcția de șef al Comisiei, ca și a celorlalte posturi-cheie de la Bruxelles care vor rămâne vacante la finele lui 2019, respectiv cele de președinte al Parlamentului European, președinte al Consiliului European, președinte al Băncii Centrale Europene și cea de Înalt Reprezentant pentru Politică Externă.

În cadrul Partidului Socialiștilor Europeni și ALDE, încă nu a început cursa pentru nominalizarea unui spitzenkandidat. Celelate familii politice europene sunt prea mici sau izolate pentru a intra în lupta pentru posturile de la vârful Uniunii.

Necunoscuta Macron

Pe de altă parte, președintele Franței, Emmanuel Macron, și partidul său nu s-au aliniat niciunei grupări politice pan-europene, iar liderul de la Paris este un cunoscut critic al sistemului spitzenkandidaten. În acest context, el ar putea fi cel care să blocheze ascensiunea lui Weber la șefia Comisiei, bazându-se pe o alianță cu liberalii, de care este apropiat ca ideologie, comentează presa de la Bruxelles. ALDE are șapte șefi de stat sau de guvern în Consiliu, iar PPE, opt, dar o performanță bună în alegeri, dublată de o susținere a europarlamentarilor din partidul lui Macron, i-ar putea da forța necesară să negocieze pentru postul de la vârful Comisiei. Acest impediment pentru Weber ar putea fi înlăturat printr-o negociere directă a unor posturi la vârf, între Macron și Merkel.