Zoo Turda, proiect unic în România blocat de birocrație

Foto: Dan Bodea

Singura grădină zoologică din județul Cluj este închisă de șase ani. Inaugurată încă din 1953, aceasta a funcționat până în 2010 când, s-a decis închiderea temporară, pentru refacerea ei din temelii. Proiectul, pentru care s-a obținut o finanțare guvernamentală este unic în România și urma să fie totodată unul dintre cele mai atractive obiective de acest gen din această parte a Europei. Între timp compania Benzot Har, care a câștigat licitația de reconstrucție a grădinii zoologică din Turda, a intrat în insolvență, iar ulterior în faliment. O altă companie, Romabelt, asociată cu cea amintită anterior, era obligată contractual să preia lucrările începute, dar, din 2013 se judecă cu primăria Turda pentru lipsa din gestiune a unor materiale, pe care Zoo Turda și primăria le-au solicitat celor două societăți în momentul sistării lucrărilor. Astfel, singura grădină zoologică în care urma să fie amenajată o savană, în care antilope, zebre, sau girafe urmau să coabiteze laolaltă, exact ca în habitatul lor natural, există doar pe hârtie, iar turiștii atrași de astfel de obiective sunt nevoiți să-și îndrepte atenția către grădinile zoologice din Oradea, sau Târgu Mureș.

Expertize, contraexpertize și multe semen de întrebare

Conform proiectului aprobat spre finanțare printr-o hotărâre de guvern care datează încă din 2007, grădina zoologică din Turda va fi o grădină absolut nouă. Nimic din ce a fost vechi nu va rămâne în picioare. În plus aceasta a fost extinsă, atâta vreme cât s-au efectuat lucrări, de la 3 hectare, la 5, 3 hectare, cu posibilități de extindere în continuare. În fapt, se poate spune că Zoo Turda a revenit la dimensiunile de altă dată, adică din 1953, anul inaugurării ei. Ulterior autoritățile acelor vremuri au tot restrâns suprafața pe care se întindea grădina zoologică.

„La o grădină zoologică profitul nu înseamnă numai că ai făcut niște bani. Profitul înseamnă că oferi lumii ceva,   înseamnă că faci și educație,   înseamnă că faci cercetare,   atragi turiști”,   Mate Csaba,   director Zoo Turda. / Foto: Dan Bodea

„La o grădină zoologică profitul nu înseamnă numai că ai făcut niște bani. Profitul înseamnă că oferi lumii ceva, înseamnă că faci și educație, înseamnă că faci cercetare, atragi turiști”, Mate Csaba, director Zoo Turda. / Foto: Dan Bodea

”În 2007 am obținut o hotărâre de guvern pentru finanțarea a 14 grădini zoologice din România, între care și aceasta din Turda. Finanțarea am obținut-o la insistențele Federației Grădinilor Zoologice din România, a cărui președinte sunt, însă, a durat foarte mult până s-au semnat convențiile, studiile de fezabilitate și așa mai departe. Abia în 2010 s-a semnat contractul pentru demararea lucrărilor. Au mers lucrările până în 2013. Atunci unul dintre constructori a intrat în insolvență, ulterior în faliment și atunci s-au oprit lucrările. Era o asociere de două companii care au câștigat licitația, iar contractul așa era redactat că dacă una dintre părți pățește ceva, celălalt este obligat să continue lucrarea, iar acum suntem în faza în care am făcut o solicitare ca unul dintre asociați să preia contractual. Antreprenorul care trebuia să continue lucrarea nu era mulțumit de anumite lucruri din contract și primăria l-a acționat în judecată ca să-l oblige să continue. De fapt ce s-a întâmplat. Noi suntem înscriși la masa credală pentru că au rămas niște materiale pe care nu le-au folosit, noi i-am somat să ni le predea. Nu ni le-au predat și ăsta este motivul pentru care firma parteneră nu a vrut să semneze noul contract.

Noi am zis că dacă au fost parteneri nu ne interesează la care dintre ei erau materialele. Și acum ne tot judecăm cu ei. Din păcate eu nu sunt jurist, există departament juridic în cadrul primăriei Turda care face demersurile necesare pentru reluarea lucrărilor, dar e o chestiune care se întinde foarte mult în timp. De ce nu se poate ajunge la un acord? Este întrebarea pe care mi-o pun și eu de mii de ori. Eu gândesc ca un medic veterinar, care trebuie să taie, să salveze viața unui animal, scurt, nu e timp să ții un animal 10 ore pe masă că-ți moare. Am înțeles că totul este blocat de legislație. Am întrebat: ce nu ne lasă legea să facem dacă totul e legal, totul e la vedere, scris în acte? Mi se răspunde că sunt niște pași de urmat. A venit un expert care a văzut ce e aici, de ce nu e bun acel expert? Păi celălalt a zis altceva. Dar și celălalt era acolo la prima expertiză. Păi da, dar nu a pus virgula unde trebuia. Sigur, acum dau un exemplu, nu știu dacă e chiar așa. Sunt niște proceduri care trebuie respectate, am înțeles, așteptăm. Asta este, sunt fonduri guvernamentale, trebuie să urmăm pașii legali, chiar dacă asta înseamnă să ne învârtim ca un cățel în jurul cozii”, povestește îngândurat Mate Csaba, directorul Zoo Turda.

Unicitatea proiectului

Investița în valoare de aproximativ 9 milioane de lei, merită fiecare ban cheltuit. La finalul lucrărilor, oricând se va întâmpla acest lucru, Zoo Turda va reprezenta un proiect unic în România, dar și unul dintre cele mai atractive obiective din această parte a Europei.

”Proiectul este unul foarte frumos și unic în țară. Animalele pe care vrem să le aducem și proiectul așa cum l-am gândit este ceva ce nu se mai găsește în România. Vrem să amenajăm o mini savană în care să ținem laolaltă girafe, antilope, struți, zebre. Vom avea și rinoceri, dar asta este doar o parte a colecției de animale pe care vrem să o aducem la Turda. Cealaltă parte a colecției va fi din speciile autohtone, tot ce ține de speciile autohtone. Avem deja construit harnașamentul în care vom ține urșii cu lupii împreună, în libertate, pe același areal. O să avem o casă exotică unde oamenii vor admira diverse specii de păsări, maimuțe mici etc, și o să mai avem și un acvariu”, explică Mate Csaba. Directorul Zoo Turda nu a ignorant nici scopul educațional pe care îl reprezintă o grădină zoologică. ”În fapt o grădină zoologică are ca și scop declarat conservarea și educația. Dacă vrem să facem pentru zona noastră educație, nu o să ne apucăm să le vorbim copiilor cum să salvăm specii în Sahara. Ne interesează în primul rând să cunoască fauna locală și de aceea aducem animale din speciile autohtone, despre care oamenii să afle cât mai multe lucruri. Spre exemplu, elevii trebuie să știe ce mănâncă, sau cum se comportă animalele pe care le pot întâlni într-o excursie. Adică nu ducem copilul la grădina zoologică și aruncăm la urs banane și portocale, că așa credem noi că ursul mănâncă banane și portocale. De fapt, deși au trecut atâția ani, noi încă mai suntem sub umbra aia a lipsei bananelor și a portocalelor și atunci credem că dacă le aruncăm la urși, ei sunt foarte fericiți. Și marea problemă este că după aceea merge copilul la școală, primește extemporal și scrie acolo că ursul mănâncă banane și portocale și nu înțelege de ce ia nota 4. Noi am inclus și partea educațională în proiectul noii grădini zoologice din Turda”, a adăugat Mate.

O altă noutate pentru România vor fi plimbările pe cămile. Ideea directorului Zoo Turda este aceea de a amenaja o zonă special în care copiii, sau adulții să poată să facă plimbări pe cai și cămile. ”De ce să mergi până în Africa să te plimbi pe cămilă? Se poate face acest lucru foarte bine și în cadrul unei grădini zoologice, dacă animalul este dresat”, explică Mate. Deja în cadrul Zoo Turda au fost ridicate grajdurile în care sunt întreținuți cinci cai și doi mânji. ”Dacă tot s-au blocat lucrările de construcție și amenajare am zis că putem folosi acest timp mort pentru a dresa caii, dar și pentru a ne face propriqa noastră colecție de cai. Avem deja doi mânji și ne vom îngriji ca pâna la ora deschiderii să avem 10 cai, pe care să se poată face plimbări. Vom avea deasemenea, cursuri de echitație și vom face chiar terapie prin echitație”, a mai spus Mate Csaba.

Foto: Dan Bodea

Foto: Dan Bodea

Nimic la voia întâmplării

La anvergura la care Mate Csaba a creionat proiectul noii grădini zoologice, nimic nu este lăsat la voia întâmplării. Directorul Zoo Turda are planuri mari, care țin în fond de normalitate. ”Din 1953 și până acum nu s-a făcut nimic pentru îmbunătțirea condițiilor grădinilor zoologice din România, spre deosebire de grădinile zoologice din Europa, unde lucrează oameni specializați, care au terminat o școală în domeniu. Sunt școli pentru îngrijitori de exemplu. Noi acum semnăm un parteneriat cu Federația Britanică a grădinilor zoologice. Ei colaborează cu profesori care predau astfel de cursuri și vrem să le implementăm și în România ca să specializăm oamenii. Un curs de genul ăsta costă cam 1.000 de euro și va trebui să găsim soluții de finanțare pentru a ne pregăti oamenii. Am convenit cu Federația Română să implementăm la grădinile din țară toate lucrurile obligatorii, printre care și angajarea de oameni specializați. În paralel vrem să lucrăm și la introducerea acestor meserii, în nomenclatorul de meserii, ca să poată fi făcută o grilă de salarizare. Sunt meserii pe care trebuie să le dezvoltăm, dar pentru că până acum nu a ceut nimeni aceste lucruri nu s-au făcut. Prima discuție pe care o să o avem cu noul primar va fi organigrama de personal. Să scoatem la concurs posturile de care avem nevoie, pentru că oricum vom avea de lucru cu această echipă la amenajarea țarcurilor, iar în tot acest timp o să-i și specializăm pentru că dacă nu vom avea oameni specializați nu vom primi animale. Noi avem o legislație a grădinilor zoologice din 2003, alte țări au de sute de ani, deci nu inventăm noi nimic, ci doar vrem să implementăm ceea ce alții au experimentat deja. În momentul de față avem o echipă foarte mică, dar oamenii pe care îi avem nu-i vom putea folosi ca specialiști. Până acum nici nu am insistat cu angajarea de personal, pentru că fiind blocate lucrările, nu știm nici măcar cu aproximație când ar putea fi finalizate. Dar, dacă se semnează prelungirea contractului, știm că mai avem un an de zile ca să ne amenajăm toate interioarele și în acest timp trebuie să ne ocupăm și de specializarea echipei”, spune Mate Csaba.

Tot directorul Zoo Turda a explicat și cum s-a ajuns ca grădinile zoologice din țara noastră să arate precum niște lagăre pentru animale. ”Dincolo, în alte țări, grădinile zoologice sunt un pic organizate altfel. Sunt un parteneriat public-privat. Clădirile sunt ale primăriei și primăriile au obligația să le întrețină. Animalele aparțin unor organizații care se ocupă de sănătatea lor, de hrana lor și așa mai departe. La noi un mare impact îl are politicul, iar noi în anii ce au trecut am pierdut câțiva oameni foarte buni, care se pricepeau și aveau deja experiență, dar s-au tot schimbat primarii și i-au schimbat și pe ei, pe puținii specialiști pe care îi aveam în țară. Grădinile zoologice din România arătau cum arătau și aveau oamenii pe care îi aveau pentru că se mergea pe ideea: pe ăsta îl angajăm la grădină, ce nu știe să dea de mâncare la un animal? Păi nu, vă spun eu că nu știe. Am discutat la un moment dat cu directorul unei grădini zoologice din Scoția și-mi spunea că el când scoate la concurs un post, vin 100 de absolvenți de facultate. La grădinile din Europa toți angajații au cursuri de specializare, au atestate și foarte mulți au chiar cu studii superioare în domeniu”, mai spune Mate.

Foto: Dan Bodea

9 milioane de lei (aproximativ două milioane de euro) este valoarea proiectului de reconstrucție a grădinii zoologice din Turda / Foto: Dan Bodea

Profitul nu înseamnă bani

Mate Csaba este genul de om pentru care noțiunea de profit nu are doar valoare material. ”La o grădină zoologică profitul nu înseamnă numai că ai făcut niște bani. Profitul înseamnă că oferi lumii ceva, înseamnă că faci și educație, înseamnă că faci cercetare, atragi turiști și așa mai departe. Noi avem și avantajul că este salina în imediata apropiere, care aduce 500-600 de mii de vizitatori pe an, e ștrandul termal, dar nu trebuie să căutăm profit doar în bani”, explică Mate. Și totuși directorul Zoo Turda a făcut un calcul sumar, într-o matematică simplă, a potențialului pe care îl va avea viitoarea grădină zoologică. ”Eu nu sunt expert, n-am studii economice, dar am făcut un studio să-i zicem elementar, foarte simplu pentru că trebuia să prezint ceva celor de la primărie. O grădină zoologică, la cheltuielile pe care le-am preconizat eu, care repet, nu sunt expert, cu salarii, oameni, specialiști cu cercetare etc, ne-am încadra în 400 de mii de euro anual. Și acum lumea va spune: dar sunt o mulțime de bani. Da sunt bani mulți, dar, așa cum am gândit eu lucrurile ar trebui să ne putem întreține. La 200 de mii de bilete vândute pe an, la prețul de doi euro și jumătate, veniturile ar fi de aproximativ 500 de mii de euro, deci am putea avea chiar și un mic profit anual”, povestește Mate.

ONG-iștii înțeleg prea puțin

Unul dintre aspectele care-l bântuie pe directorul Zoo Turda este înverșunarea unor ONG-uri de a elimina grădinile zoologice din întreaga lume. ”Grădinile Zoologice sunt o atracție în general. Conceptul pe care au fost construite mai demult, era pe ideea să mergi să vezi animalele de aproape. Erau cuștile alea mici și ăsta era modul de a expune animalul în captivitate, către publicul larg. Între timp lucrurile au luat o întorsătură destul de gravă. Acum sunt ONG-uri care militează pentru desființarea grădinilor zoologice. Oamenii ăștia nu înțeleg că foarte multe lucruri prin care se salvează specii și se fac cercetări se întâmplă tocmai în grădinile zoologice și foarte multe grădini zoologice din Europa au proiecte foarte multe de cercetare și activități de conservare a speciilor. Numai dacă ne gândim la tigrul siberian, sunt mai multe exemplare în captivitate decât în natură. Și Diavolul Tasmanian, la fel, este o specie salvată în captivitate. Cele din libertate aveau o boală, ceva legat de o tumoră a capului. În cele din urmă s-a ajuns la niște regulamente și reglementări care să fie în favoarea animalelor ținute în captivitate. De aceea se tot schimbă normele și normativele grădinilor zoologice. În aceste zoo parcuri nimic nu se face la întâmplare. Există un ordin de autorizare a grădinilor zoologige care specifică foarte clar spațiile minime pe care trebuie să le asigurăm animalelor, ca să putem fi autorizat. Sunt niște norme agreate de Federația Europeană a Grădinilor Zoologice, de Comisia Europeană, sunt standarde minime care se găsesc și în alte grădini din țară și Europa. Spre exemplu, în vechea grădină zoologică din Turda, leii aveau țarcul exterior de 2/4 metri, iar în noua grădină vor avea un spațiu exterior de 700-800 de metri pătrați”, lămurește problema Mate Csaba.

Urmăriți în continuare o galerie foto realizata de Dan Bodea.


Publicitate

4 Comentarii

  1. Anca spune:

    Pana una-alta, Mate isi paste oile pe terenul ZOO, si asta de vreo 5 ani. O fi impartit branza cu administratia?

  2. GRIGORE spune:

    Pai sa se gaseasca o cale de-a se debloca acest proiect cu gradina zoo de la Turda ,iar ong-istii daca n-au alta treaba decit samiliteze impotriva gradinilor zoo sa le dea cinevaun loc de munca ca se pare ca au prea mult timp liber . Ma ong-istii lui peste prajit dar de ;porc si gaina crescute in ferme ce parere aveti? Intradevar acest proiect este benefic pentru orasul TURDA ,care pe linga saliana ar mai avea un obiectiv turistic de vizitat si implicit niste locuri demunca atit de necesare

  3. Mihai spune:

    Imi pare rau pentru ce se intampla la voi in localitate, si eu as fi vrut sa imi duc copilul acolo la Zoo. Am urmarit cazul, nu sunt vreun geniu dar e clar ca nu existau probleme fara complicitate din partea directorului Zoo si a administratiei locale. Se tot vorbeste de firme si bani, mi se pate o ataie de joc pe banii statului care a aut bunavointa sa aloce bani la voi in localitate. Daca erau fonduri UE era de mult gata.

Postaţi un comentariu