Vlad Alexandrescu: „Dacă nu cumpărăm, e clar că acolo nu va mai fi muzeu”

Foto: Dan Bodea

Ministerul Culturii negociază soarta Muzeului Farmaciei cu buget de 0 lei

Situația Muzeului Farmaciei din Cluj pare a fi incertă la orice nivel. Fie că este vorba despre municipalitate sau despre Ministerul Culturii, soarta clădirii și implicit a muzeului atârnă de un fir de ață și, la propriu, de lipsa fondurilor. Ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu, a declarat pentru Transilvania Reporter că singura soluție pentru salvarea muzeului este fondul de rezervă al Guvernului, în condițiile în care bugetul pe care instituția sa îl are la dispoziție pentru exercitarea dreptului de preempțiune este unul fix: 0 lei.

„Da, săracul muzeu”, oftează ministrul Vlad Alexandrescu atunci când, contactat de Transilvania Reporter, este întrebat despre soarta Muzeului Farmaciei din Cluj și despre planurile pe care autoritățile le au pentru rezolvarea acestei probleme.

Ministrul spune că situația este pe cât de gravă, pe atât de simplă: Ministerul Culturii nu are niciun ban pentru a achiziționa clădirea, singurele surse sunt fondurile municipalității și fondul de rezervă al Guvernului. Chiar și-așa ministerul vrea să cumpere toată clădirea, mai ales că proprietarul nu agrează varianta municipalității clujene, care este de acord să plătească doar pentru parter. În plus, noua ofertă a proprietarului nu mai este de 1 milion de euro ci a crescut, la 1, 3 milioane de euro.

„Am încercat din decembrie să intervin pe acest subiect. Domnul Hintz a depus încă o cerere de cumpărare la Direcția Județeană de Cultură, fiindcă am încercat să facem ceva. Bugetul Ministerului Culturii pentru exercitarea dreptului de preempțiune este 0 lei. În aceste condiții l-am rugat pe domnul Hintz să depună o nouă ofertă, oferta care este mai mare decât cea anterioară. Am vorbit cu domnul Boc și l-am întrebat ce poate face orașul. Am înțeles că orașul a disponibilizat o sumă de 600.000 de euro pentru achiziționarea parterului. Domnul Hintz nu vrea însă să vândă parterul, ci vrea să vândă toată casa. Din punctul nostru de vedere, chiar dacă muzeul e la parter, toată casa este monument istoric. Așadar, susținem ideea de a achiziționa toată casa. Vrem să găsim 400.000 de euro de la stat pentru a-i adăuga la cei 600.000 pe care îi dă Primăria Cluj-Napoca și să ajungem la un milion, adică la suma cerută inițial de proprietar. Nici nu putem acum să facem un studiu de piață ca să vedem cât valorează clădirea, pentru că e un monument istoric foarte vechi și valoros. E o casă foarte importantă pentru Cluj, e foarte bine amplasată, clujenii sunt foarte atașați de ea și are un inventar deosebit, astfel că suntem conștienți de valoarea ei”, spune Vlad Alexandrescu, Ministrul Culturii.

Până la clarificarea problemei, Vlad Alexandrescu spun că a primit asigurări că măcar colecția muzeului nu se află în niciun pericol și va putea fi văzută în continuare de public, dar într-o altă locație. „Domnul Boc mi-a explicat că prin Consiliul Local s-a ajuns la concluzia că nu vor să cumpere decât muzeul, adică partea de jos. Pe de altă parte, ei spun că au găsit un spațiu în care să ducă colecția, care nu a fost retrocedată și care rămâne a Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei. Din ce mi-a spus domnul Boc, sunt 200 de clădiri istorice care se vând și el nu are bani pentru toate”, spune demnitarul.

Cum astfel de scenarii cu proprietari care revendică imobile istorice și obligă astfel instituții să se mute sunt la ordinea zilei, Vlad Alexandrescu spune să este necesară o strategie de asigurare a unui fond din care statul român să poată cumpăra clădiri istorice sau opere de artă, astfel încât acestea să poată rămâne în circuitul public.

„Legea proprietății nu poate fi încălcată. Pe mine mă interesează ca monumentele să poată rămâne în circuitul public. Nu mă deranjează dacă monumentul este deținut de proprietar și nu mă opun restituirii. Casa Hintz aparține unei familii care se află acolo din secolul XVIII. Există o decizie a justiției și nu am nimic cu proprietarul. Situații de genul acesta vor mai fi, cu siguranță. Intrăm acum în negocieri pentru „Cumințenia Pământului”. Am reușit prin memorandum de Guvern să constituim o nouă comisie de negociere pentru că cea care a fost înainte a dat chix și a greșit abordarea cu proprietarii operei lui Brâncuși, și acum reluăm negocierile. Soluția pe care o am e să creăm un fond național de subscripție publică în care să recunoaștem câți bani are ministerul, iar restul să fie bani obținuți prin sponsorizări și donații ale publicului, firmelor sau a unor oameni bogați și care să permită statului achiziționarea unor monumente și opere de patrimoniu care să rămână în circuitul public. Să recunoaștem deci că statul face cât poate face, adică puțin, și să venim să completăm banii cu fonduri private. Altfel vom asista neputincioși la vinderea la licitații a sute de obiecte care trec din circuitul public, în circuitul privat. Sau ajung închise într-un seif din județul Olt, cum s-a mai întâmplat”, explică Vlad Alexandrescu.

În cazul în care statul nu face rost de bani, Primăria Cluj-Napoca rămâne pe poziții, iar proprietarul găsește un alt client, perspectivele nu sunt deloc entuziasmante. „Nu sunt foarte optimist și nu știu sigur dacă se va rezolva. În cazul în care nu se rezolvă, domnul Hinz va încerca să își vândă proprietatea la un preț care să îi convină, casa va avea un nou proprietar, dar va rămâne monument istoric, pentru că este monument istoric clasat. Noul proprietar va avea obligația să o întrețină, dar nu va avea obligația să păstreze muzeul. E clar că acolo nu va mai fi muzeu și ar fi un miracol ca noul proprietar, care plătește poate un milion de euro, să păstreze muzeul”, mai spune ministrul Culturii.


Publicitate

Postaţi un comentariu