Viaţa grea a păsării urbane

Foto: Dan Bodea

Teodora Domșa este ornitolog și face parte din echipa de conducere a Societăţii Ornitologice Române. Este coordonatorul Biroului Teritorial Cluj-Napoca, absolventă a Facultăţii de Biologie din Cluj-Napoca, în 2001. Îşi doreşte să pună umărul la creşterea numărului iubitorilor şi cunoscătorilor de păsări, în special în rândul copiilor şi al dascălilor acestora. SOR se ocupă şi de păsările urbane, de riscurile şi pericolele care le-ar putea afecta. La Cluj organizează activităţi menite să-i apropie pe oameni de păsări şi mai ales pe copii, evenimente menite să le ofere o educaţie în acest sens.  

– În această perioadă, cu geruri puternice, le-a fost greu oamenilor, dar şi mai greu trebuie să le fi fost şi păsărilor. Aţi avut vreo acţiune specială pentru ele?

– Pentru păsările mici (cântătoare) avem instalate hrănitori, alimentate continuu cu seminţe. Sunt hrănitori instalate în parcurile din Cluj, parte a proiectului Păsările Clujului, alimentate în majoritatea de elevi şi studenţi, voluntar. Dar nu e nevoie de nimic suplimentar pentru perioada geroasă, ci doar consumul de hrană e mai mare.

-Ne puteţi spune care păsări sunt cele mai afectate de frig?

– Cele mai afectate sunt speciile de talie mică. Ele consumă foarte multă energie ca să îşi menţină temperatura corpului. De aceea sunt si speciile cele mai frecvent hrănite în oraşe. Păsările de apă nu au, în general (cu excepţia valurilor de frig extreme, îndelungate), nevoie de hrănire. Atâta timp cât este suprafaţa neîngheţată de apă (cum e pe Someş, de aceea există aglomeraţii de păsări acolo) se hrănesc fără probleme. Frigul moderat nu reprezintă o problemă pentru păsările bine hrănite.

Aţi înregistrat decese într-un număr mai mare?

– Decese da, dar nu cantităţi anormale. Eventual exemplarele mai slăbite, bolnave care în general sunt eliminate peste iarnă.

Ce modificări sunt în privinţa păsăretului care iernează la noi?

– În general, din ce în ce mai multe păsări aleg să rămână peste iarnă, dintre speciile care de obicei migrează. Asta pentru că oraşele oferă (datorită temperaturilor mai ridicate şi a activităţii antropice) sursă de hrană. Seminţe, tufe cu fructe, resturi menajere etc – toate astea fac ca speciile care de obicei migrau, să aleagă să rămână.

Ce ar trebui să ştim despre păsări şi hrănirea lor în oraş în plină iarnă? Cu ce putem greşi?

– Hrănirea este o acţiune cu multă responsabilitate. Nu trebuie făcută decât dacă sunt condiţii astfel încât să fie constantă pe tot timpul iernii.  Dacă se întrerupe, exemplarele obişnuite cu ea pot muri, pentru că se adună prea multe într-un singur loc şi nu vor avea hrană naturală suficientă. De asemenea, hrănirea trebuie făcută doar cu anumite alimente, nu se folosesc seminţe prăjite sau sărate! Este de evitat hrănirea cu pâine, care dacă nu e consumată imediat se poate degrada, mucegăi. Trebuie să precizez că speciile de apă nu au nevoie de hrănire cu excepţia cazurilor de frig extrem îndelungat, când totul este îngheţat.

Ce hrană oferim păsărilor?

Seminţele de floarea soarelui constituie cea mai bună hrană pentru piţigoi şi celelalte păsări insectivore. Piţigoii iau sămânţa între gheare, o sparg şi îi mănâncă miezul, care are o mare valoare energetică datorită uleiului pe care îl conţine. Foarte potrivită, dar mai scumpă, este sămânţa de cânepă, cea de bostan şi cea de mei (aceasta din urmă este însă mai puţin hrănitoare).

În lipsa acestora (sau în plus faţă de acestea), se mai pot da păsărilor: păsat, făină de porumb măcinată mare (sau mămăligă), orez şi ovăz (de preferinţă fierte), cartofi şi morcovi fierţi, alte zarzavaturi fierte  (le vor mânca mai ales mierlele), bucăţi de măr (inclusiv mere bătute sau parţial stricate) alte fructe, miez de nucă, arahide, fructe de pădure strânse toamna şi uscate, scoruş, porumbele, soc.

Unele produse de origine animală sunt foarte hrănitoare şi apreciate de păsări: slănină (nesărată şi neafumată), untură de porc, carnea fiartă (de exemplu cea care a rămas pe oase de la mâncarea voastră), ou fiert, brânză. Se pot face amestecuri, de exemplu de seminţe de cânepa înglobate în untură topită sau margarină, care apoi, la frig, se întăreşte. Într-un asemenea amestec se pot pune şi alte ingrediente, dintre cele enumerate mai sus.

Puneţi-le hrană şi apă regulat. Hrana trebuie pusă în hrănitori dis-de-dimineaţa, pentru a fi găsită de   păsările flămânde care pornesc devreme în căutarea hranei. Aceasta nu va împiedica să le mai daţi o porţie după-masă sau să puneţi cantităţi mai mari, care să le ajungă pentru mai multe zile. Desigur că slănina sau seminţele puse în plase sau cutii vor fi înlocuite atunci când se termină, la intervale de câteva zile. Păsările au nevoie de hrană grasă (cu multe calorii) în timpul iernii, pentru a supravieţui nopţilor geroase. Întotdeauna reglaţi cantitatea de hrană în funcţie de necesitate şi nu lăsaţi să se acumuleze hrana în jurul hrănitoarelor. Dacă aţi stabilit un program de hrănire, e bine să nu-l modificaţi.


Publicitate

Postaţi un comentariu