Vasile Țopa, noul rector al UTCN: „Niciodată după ’89 nu a fost o presiune și o cerere de IT-ști atât de mare ”

Vasile Țopa, noul rector al UTCN / Foto: Dan Bodea

Profesorul universitar Vasile Țopa este din 12 aprilie noul rector al Universității Tehnice Cluj-Napoca (UTCN). Vasile Țopa a parcurs tot traseul posibil, până la a ajunge rector: în urmă cu 40 de ani a devenit student al al Facultății de Electrotehnică, după care a fost inginer, conferențiar, cadru universitar și, finalmente, rector. Are în mâinile sale destinele a peste 20.000 de studenți din șase orașe ale Transilvaniei și spune că în mandatul său își dorește ca UTCN să fie cât mai conectată cu putință la realitățile economice ale pieței, mai ales în contextul în care IT-ul, cel mai căutat domeniu al universității, este și cel mai în vogă sector economic al momentului.

Până când a fost ales rector al UTCN, Vasile Țopa a fost printre altele șef al Catedrei de Electrotehnică și director al Departamentului de Electrotehnică şi Măsurări din cadrul Universității Tehnice din Cluj-Napoca (UTCN). Țopa a fost ales într-un singur tur în detrimentul celorlalți doi contracandidați. Astfel, acesta a strâns 667 de voturi, devansându-i pe Ștefan Țălu și Mariu Bulgaru, care au primit 6, respectiv 134 de voturi.

Potrivit CV-ului său, Vasile Țopa are 59 de ani, este din Cluj-Napoca. Rectorul UTCN este doctor în Inginerie Electrică cu teza „Contribuţii la rezolvarea prin tehnici numerice de optimizare a problemelor inverse de câmp electromagnetic”.

Reporter: Domnule profesor, spuneți-ne câte ceva despre dumneavoastră și drumul pe care l-ați parcurs până în acest moment când sunteți rector ales al UTCN?

Vasile Ţopa: Acum 40 de ani am pășit pentru prima dată pe porțile acestei facultăți, când am dat admitere aici, la Facultatea de Electrotehnică. Atunci nu exista decât această facultate pe profilul electric, apoi am mers un an de zile în armată și ulterior, după un stagiu în producție, am revenit aici ca inginer de cercetare. Șapte ani am fost asistent, 12 ani am fost șef de lucrări, trei ani conferențiar și apoi profesor universitar. Aș zice că am parcurs tot drumul. Am făcut parte din echipa domnului Aurel Vlaicu [n.r fostul rector al universității] și am fost prorector cu resursa umană și cea financiară. Când domnul rector a împlinit vârsta de pensionare, eu am devenit rector interimar, până la alegerile în cadrul cărora am primit un vot destul de masiv. Cunosc bine situația din universitate. Când intri pe partea de management ai o viziune asupra întregii universități, o universitate altfel foarte mare. Avem două centre, în Cluj și în Baia-Mare, și patru extensii în Alba Iulia, Bistrița, Zalău și Satu Mare. Avem peste 20.000 de studenţi care ne plasează ca număr pe locul șase în ţară. În momentul în care intri într-un birou și preiei destinele a 20.000 de studenți și a încă 1.000 de cadre didactice, ai o responsabilitate.

– Sunt probleme urgente care ar trebui rezolvate imediat?

– Avem o problemă cu spațiile. Nu avem un campus al nostru. Suntem în tot orașul, cu facultăți prin tot Clujul. Asta este o problemă și ne dorim să construim două clădiri: una dedicată unui centru de cercetare, cu sală de conferințe și bibliotecă și o a doua dedicată cadrelor didactice și specializărilor de profil electric, unde nu avem spații. Cele două ar urma să fie în Observator, unde avem laboratoarele. Avem deja aprobările pentru cele două construcții. De asemenea, pe Bulevardul Muncii am primit înapoi un spațiu care pe vremuri ne-a aparținut și care este în faza de reamenajare pentru colegii de acolo. Am vrea să începem cât mai repede, dar constrângerile vin la capitolul bani. Încercăm să demarăm cel puțin o construcție si să începem pe Bulevardul Muncii, unde fiind vorba de o reabilitare, este mai simplu.

– Care sunt planurile dumneavoastră pentru acest mandat de patru ani pentru care ați fost ales?

– Nu plănuiesc să răstorn școala, să schimb totul. Cred doar că trebuie luate niște măsuri care vin din realitățile anului 2016. Există o presiune foarte mare pe zona tehnică. Este o presiune care vine din partea companiilor cu unități de producție în zona noastră. Cererea este uriașă și, în opinia mea, în meseria de inginer, niciodată după 1989 nu a existat o cerere atât de mare. IT-ul, îl știm, dar și în alte zone, precum construcția de mașini, în zona proiectării asistate de calculator, în zona optimizării proceselor, presiunea a crescut. Vreau așadar să asigur o apropiere mai strânsă între procesul educativ și realitățile economice ale anului 2016. Vreau să existe un parteneriat real și strategic cu actorii principali din economie.

– Așa cum concurența este benefică, putem spune că și această presiune este în cele din urmă benefică?

– Această presiune este cu siguranță benefică. În același timp însă, ne obligă foarte mult, pentru că vorbim de un număr mare de ingineri care sunt doriți pe piață, dar și de calitate. Aici trebuie să acționăm mult mai mult, în ridicarea calității absolvenților noștri. Presiunea care vine trebuie să ne repoziționeze și prin prisma calității actului educațional. Să ai 20.000 de studenți nu este puțin. Suntem la un nivel înalt și trebuie permanent să ne regândim programele de învățământ, cursurile sau practica studenților.

Sunt multe voci din rândul antreprenorilor în IT care au semnalat tendința absolvenților de a alege IT-ul în special pentru beneficiile financiare și nu neapărat pentru partea creativă a acestui domeniu. Este aceasta o problemă pe care ați sesizat-o și dumneavoastră, ca profesor?

– Este o problemă pe care o cunoaștem, dar este un adevăr spus pe jumătate. Avem un număr mare de absolvenți și în rândul lor, categoric există în fiecare promoție un număr semnificativ de ingineri absolvenți cu competențe de proiectare și dezvoltare. Probabil că firmele ar vrea ca toți să fie genii, dar chiar așa nu se poate. Greșesc uneori și firmele, pentru că din dorința de a-i avea cât mai repede în firme, îi angajează de pe băncile facultății. Când ei intră în firmă, unii neglijează aspecte care țin de dezvoltarea profesională.

Vă desfășurați aproape întreaga zi printre studenți și faceți asta de aproape 40 de ani. Cum s-au schimbat generațiile și cum sunt studenții anului 2016?

– Lucrurile au fost foarte fluide în ultimii 20 de ani. Tendința elevilor de a veni spre universitățile cu profil tehnic a apărut în ultimii patru-cinci ani, iar ceea ce vă pot spune e că nivelul de pregătire al absolvenților de liceu a crescut. Sunt mai bine pregătiți, mai bine motivați și știu mai bine ce vor să facă. Examenul de selecție la Facultatea de Calculatoare îl avem tocmai pentru că cererea este foarte mare și o primă triere o facem în acest fel. Pe de altă parte, suntem la o capacitate deja maximă de școlarizare. Nu mai putem crește prea mult cifrele, cel puțin pentru moment, și în prima fază nici nu plănuim vreo extindere.

– UTCN se poate lăuda cu studenți, doctoranzi și profesori a căror contribuție în cercetare este recunoscută la nivel național și chiar internațional. Cât de important este acest domeniu în programul dumneavoastră?

– UTCN face parte din categoria universităților de cercetare avansată și educație. Orizontul nostru este 2020. Cercetarea este esențială. Al doilea punct din programul meu este cercetarea avansată, care trebui să fie interdisciplinară, cu vizibilitate și participare internațională. Suntem implicați în foarte multe proiecte de cercetare cu finanțare europeană. Sunt proiecte majore care implică colective importante din universitate, pe care personal le voi susține, așa cum le voi susține pe toate cele care vor reuși să atragă fonduri.

– Universitățile clujene, deci inclusiv UTCN, au avut întotdeauna elite. Cu toate acestea, succesul și inovația din universitate nu a putut fi de fiecare dată transpus și în oraș. Este posibilă, pe viitor, o mai amplă implicare a Universității Tehnice în dezvoltarea Clujului?

– Clujul este un model pentru ceea ce trebuie să însemne viața academică. Aș fi fericit ca acest spirit academic să se multiplice și în alte orașe. Universitățile din Cluj-Napoca sunt organizate într-o uniune, care se întâlnește periodic și în cadrul căreia discutăm și încercăm să elaborăm proiecte comune care să fie în beneficiul comunității și al orașului. Probabil aveți dreptate și cred că trebuie să facem mai multe și să fim mai prezenți. Acum s-au terminat alegerile  în toate universitățile și sunt convins că în noua echipă vom reuși să ne coagulăm forțele așa încât prezența noastră să se simtă mai mult în oraș. Cred că există multe zone în care ne putem implica. Pe partea de trafic, Clujul chiar are o problemă. Avem multe oportunități pe zona socială, unde cred că ne putem implica mai mult, pentru că noi suntem un mic orășel și UBB este, prin numărul de studenți, un alt mic orășel.

– Cum vedeți dumneavostră viitorul IT-ului, în general, și viitorul orașului Cluj-Napoca în IT?

– Viitorul IT-ului e la fel ca viitorul oricărui alt domeniu. Personal cred că încă mulți ani de acum înainte, zona IT-ului va avea viață lungă. Nu cred că e cazul să vorbim despre prohodul acestuia. Dar lucrurile se schimbă în continuu și noi trebuie să fim pregătiți ca de fiecare dată să ne adaptăm și să oferim exact ce se dorește. Am văzut în acești 40 de ani facultăți care acum 20 de ani erau în poziția IT-ului de acum și lucrurile s-au schimbat. Chiar dacă lucrurile nu rămân la fel pe veșnicie, noi trebuie să fim conectați la realitate și să ne adaptăm la cerințele pieței de muncă pentru că asta este esențial și doar așa putem face față provocărilor. Personal nu aș exagera cu ideea de Silicon Valley. E cam mult.

Da, Clujul a explodat în ultimii ani pe acest segment. Nu suntem noi singura universitate producătoare de IT- iști pentru că sunt și colegii de la UBB. Dar orice domeniul care aduce plus de valoare în oraș, este bine-venit. Acum este IT-ul, poate peste câțiva ani va fi alt domeniu. E important însă că multe companii vor să se stabilească în zona Clujului, astfel că eu cred că avem un viitor în multiple domenii, nu doar în IT.


Publicitate

Postaţi un comentariu