Un clujean acuză Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării de discriminare

Sorin Ionescu / Foto: Dan Bodea

Mărul discordiei: punctajul pentru acordarea locuințelor sociale

Sorin Ionescu, președintele Asociației Distonia România, acuză Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării de discriminare. Acesta a semnalat două situații pe care le consideră discriminatorii. Momentan așteaptă să primească în mod oficial, prin poștă, hotărârile pentru cele două spețe. Cei de la CNCD i-au comunicat telefonic „rezultatele” și i-au spus că va primi motivările de îndată ce „vor exista ceva bănuți la buget, care să permită expedierea acestora”. În cazul ambelor spețe, termenul de comunicare a deciziilor a fost cu mult depășit. Dar nu aceasta e problema principală.

În cadrul acestui articol vom prezenta prima speță, o speță locală, care are în vedere o Hotărâre de Consiliu local, adoptată în 2015 la Cluj-Napoca, HCL 434/ 2015 care modifică Hotărârea nr. 150/ 2013 privind criteriile de punctare pentru soluționarea cererilor de locuințe sociale și repartizarea acestora în regim de închiriere începând cu anul 2014, formularele de înscriere pe lista de priorități la locuințe sociale, documente justificative pentru întocmirea dosarelor, stabilirea datei și locului de depunere a dosarelor, precum și modul de comunicare a acestor informații către solicitanți.

„Eu am atacat o HCL din 2015 cu privire la atribuirea punctajului pentru obținerea unei locuințe sociale de către persoanele cu dizabilități. Am făcut prima petiție în iunie 2016 în calitate de reprezentat al Asociației Distonia România. Petiția a fost înregistrată abia în 2 septembrie 2016. Din 2016 până în prezent dosarul a fost pe rol, în condițiile în care Ordonanta nr. 137 din 31 august 2000 în baza căruia consiliul funcționează, cu modificările ulterioare, spune clar că orice petiție trebuie soluționată maxim în 120 de zile. De atunci au trecut de nu știu câte ori cele 120 de zile!”, spune nemulțumit Sorin.

Condiții speciale

Conform HCL 434/2015, în cadrul capitolului VI sunt detaliate condițiile speciale pentru care se acordă puncte. De exemplu, pentru vechimea depunerii dosarului de locuință se acordă două puncte pentru fiecare an, pentru persoanele cu dizabilități încadrate într-o categorie specială de handicap permanent se acordă zece puncte, veteranii și văduvele de război primesc zece puncte,  persoanele care au beneficiat de  serviciu de tip rezidențial, care provin de la instituții ocrotire socială 40 de puncte etc.

Tânărul a făcut petița respectivă în urma unei autosesizări a unuia dintre membrii Comitetului Executiv al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării care a dus la amendarea Primăriei Municipiului București care acorda, în mod discriminatoriu, prea puține puncte persoanelor cu dizabilități.

„Eu am făcut petiția respectivă în urma autosesizării unui membru al consilului cu privire la aceeași speță și anume punctajul care este oferit persoanelor cu dizabilități în cadrul unei HCG al municipiului București. Era exact aceeași speță cu deosebire că la București revoluționarii primeau 15 puncte, iar persoanele cu handicap doar 4 puncte. În România există o serie de acte normative prin care se precizează că persoanele cu dizabilități au întâietate în astfel de condiții. Dacă nu ai un punctaj mare, nu poți urca pe listă și automat nu ai posibilitatea de a accesa o locuință socială din fondul locativ de stat al municipiului de care aparții”, susține Sorin Ionescu.

Primăria Bucureşti a fost sancţionată cu o amendă de 10.000 de lei de către Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării pentru punctajele acordate discriminatoriu în cazul repartizării locuinţelor sociale. Autosesizarea a venit din partea lui Petre Florin Manole, membru CNCD din 2015.

„Tema locuinţelor sociale este una extrem de importantă în Bucureşti şi de aceea este nevoie ca autorităţile locale să o trateze cu seriozitate, respectând legile şi drepturile omului. Următorii paşi sunt analizarea situaţiei şi din alte oraşe, precum şi găsirea unei soluţii la nivel naţional pentru a face ordine în procedurile de acordare a locuinţelor sociale“, a declarat Petre Florin Manole, citat de Adevărul.

Odată cu amenda, CNCD a cerut revizuirea Hotărârii nr. 162/2015 a Consiliului General al Municipiului Bucureşti în sensul asigurării echităţii în ceea ce priveşte accesul persoanelor din grupuri vulnerabile la locuinţe sociale. CNCD a mai intervenit  și în cazul unei persoane cu dizabilităţi care a sesizat că Primăria Piatra Neamţ a acordat punctaje discriminatorii. În acel caz, din septembrie 2015, CNCD a constatat discriminarea şi, după o analiză, a aplicat amenda de 1.000 de lei cerând şi modificarea Hotărârii Consiliului Local în acest sens.

Reguli speciale?

În ceea ce privește sesizarea făcută de Sorin Ionescu însă, CNCD a constat că nu există discriminare. Surpriza și mai mare vine însă abia acum. „De curând, am văzut că aceeași HCL a fost atacată de către o altă fundație din Cluj, Fundația Desire care se ocupă de romii de la Pata Rât. Au atacat acea HCL la CNCD  pe aceleași criterii, adică modul de alocare a punctajului pentru locuințele sociale, însă pentru persoanele de etnie romă și pentru cele care nu au studii. Marea mea surpriză a fost faptul că deși ei au depus petiția în octombrie 2016, adică după mine, a fost deja soluționată. Ei au primit o hotârâre favorabilă, în sensul că există discriminare, iar în corpul hotărârii sunt date ca exemplu și persoanele cu handicap, după autosesizarea făcută de domnul Petre Florin Manole”, spune Sorin Ionescu.

Fundația Desire a solicitat investigarea Hotărârii nr. 434/16.12.2015 a Consiliului Local al mun. Cluj-Napoca cu privire la definirea criteriilor de atribuire a locuințelor sociale, din punctul de vedere al (ne)respectării prevederilor Ordonanţei de Guvern nr. 137 din 31 august 2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, aprobată prin Legea 48/2002 şi modificată prin Ordonanţa de Guvern nr.77/20033, aprobată prin Legea 27/2004, precum și constatarea şi sancţionarea caracterului discriminator al acestor criterii, și în mod particular al criteriilor care elimină solicitanți de locuințe sociale aparținând unor categorii sociale marginalizate prin declararea lor ca neeligibili pe baza unor considerente ce nu sunt prevăzute ca atare în legislația locuirii; și care îi discriminează pe aceștia neoferind punctaj pentru bolile cronice cu care se confruntă sau pentru condițiile de locuire precare în locuințe neconvenționale; sau care îi discriminează indirect prin defavorizarea lor ca persoane care datorită condițiilor lor economice nu au avut șansa de a face studii superioare punctate în mod excesiv în comparație cu alte criterii (cum ar fi numărul de copii), constatarea și sancționarea faptelor de discriminare ce decurg din aplicarea acestor criterii în procesul de selecție a cererilor de locuințe sociale față de persoanele marginalizate social sau categoriilor defavorizate cu domiciliul în zone dezavantajate din punctul de vedere al locuirii, și în mod particular în zona Pata Rât și strada Cantonului din Cluj-Napoca (dar și în alte zone, cum ar fi str. Stephenson) , majoritatea de etnie romă.

CNCD a răspuns acestei petiții astfel: „Acordarea unui punctaj de numai 5 puncte pentru obținerea de locuințe sociale de către persoanele fără studii sau studii primare, 10 puncte pentru persoanele cu dizabilități, până la 20 de puncte pentru condițiile de locuire precare în locuințe neconvenționale, în comparație cu acordarea de 40 puncte pentru persoanele care au studii universitare și 45 puncte pentru cei cu studii doctorale, reprezintă discriminare conform art.2 alin. 1 coroborat cu art. 10lit. a) 9i h) al O.G. nr. 137/2000”. Mai mult, Primăria Cluj-Napoca a fost amendată cu 3.000 lei conform art.26 alin. 1 din O.G. nr. 137/2000. De asemenea, i se recomandă reclamantului să inițieze modificarea H.C.L. nr. 434/16.12.2015, Consiliului Local al Municipiului Cluj – Napoca privind modificarea și completarea Anexelor 1, 2 și 3 ale Hotărârii nr. 15012013 în sensul de a mări punctajul acordat pentru persoanele aflate în situațiile analizat mai sus.

Sorin Ionescu se întreabă cum poate același CNCD să emită în cazul a două petiții pe aceeași speță hotârâri diferite și se gândește serios să acționeze în instanță consiliul.

Citiți și:


Publicitate

Postaţi un comentariu